NRDO

Corneliu-Liviu Popescu, Încetarea mandatului judecătorului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului ales în numele Rusiei

Rezumat: Mandatul unui judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului poate lua sfârșit pentru motive ținând de persoana judecătorului (ajungerea la termen a mandatului, revocare, demisie, deces) sau ca efect al încetării calității de Parte la Convenția europeană a drepturilor omului a statului în numele căruia respectivul judecător a fost ales. Încetarea calității de Parte la Convenție a statului în numele căruia judecătorul la Curte a fost ales atrage de plin drept, fără nicio formalitate și cu efect din aceeași zi încetarea mandatului respectivului judecător. Nu este posibilă nicio prelungire punctuală a mandatului acelui judecător, pentru a continua să se ocupe de cauzele cu care a fost deja sesizat.    

Cuvinte cheie: Convenția europeană a drepturilor omului, parte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, judecător, mandat, încetare, prelungire.

Rodoljub Etinski,Liability for Third Party Unlawful Speech in Light of Article 10 of the European Convention on Human Rights

Rezumat: The evolution of case law of the European Court of Human Rights regarding the liability of intermediaries for third party unlawful speech in light of Article 10 of the European Convention on Human Rights has been analyzed. The Jersild case from 1994 appears to be overruled by the Sanchez case from 2023. This evolution was instigated less by the emergence of new Internet media and more by social and legal developments. The watershed moment for further evolution may be the issue whether unlawful speech affects only specific rights, such as the reputation and the right to private life of certain individuals, or if it threatens the fundamental values of the community. Currently, the Court examines this matter through the prism of a balance between two conflicting rights: the right to freedom of expression and the right to protection of private life. It is now time for the Court to consider the balance of interest involving intermediaries, based on Article 10, and the interest of community in cases related to racial speech, incitement to violence, and similar forms of unlawful speech.

Cuvinte cheie: liability, media, intermediary, unlawful speech.

Torsten Hjelmar, The ECHR and the Human Rights Problem in Mental Health

Rezumat: The European Convention on Human Rights (ECHR) is a widely recognized treaty for the protection of human rights adopted in 1950. It continues to be an important foundation for a European identity today. The convention’s section on the right to liberty and security of person (Article 5) however is based on what today is recognized as outdated and discriminatory viewpoints in that it specifies an exception from the general human rights safeguard for “persons of unsound mind, alcoholics or drug addicts or vagrants”. A study of declassified documents on the drafting process of the ECHR revealed that the exception was formulated by representatives of the United Kingdom, Denmark and Sweden, with the British taking on a leading role proposing the text related to persons with mental health problems. These countries had strong eugenic movements at the time of the formulation of the ECHR and had implemented such principles and viewpoints in their legislation and practice. The ECHR drafting committee of four persons based on the eugenics caused social model formulated the Convention and wrote in to it that psychiatric involuntary commitments and deprivation of liberty of an alcohol dependent or a vagrant are in accordance with human rights as long as these are based on national laws. This ECHR article 5, 1(e) in the recent years has become a problem causing an increasing divide between international human rights of the United Nations and the ECHR human rights of Europe. This is a situation that the Parliamentary Assembly of the Council of Europe over the last year has been addressing through a motion on the Detention of the “socially maladjusted”.

Cuvinte cheie: persons of unsound mind, alcoholics or drug addicts or vagrants, eugenic movements, deprivation of liberty, Parliamentary Assembly of the Council of Europe

Adrian Szelmenczi, Înscrierea unui copil la grădinița cu predare în limba maghiară: tatăl, român, mama maghiară

Rezumat: În articolul de față analizez o serie de decizii ale instanțelor din Cluj cu privire la un subiect sensibil și cu potențial de controversă: în ce limbă ar trebui să studieze un copil atunci când părinții (mama, de etnie maghiară, tatăl, de etnie română) nu se pun de acord? Cazul se află la intersecția dintre drepturile copilului și drepturile minorităților naționale. Invocând principiul interesului superior al copilului, în toate hotărârile emise până acum, instanțele au decis ca minorul să studieze exclusiv în limba română, argumentând că este benefic pentru dezvoltarea acestuia să studieze în primul rând limba și cultura majoritară. În analiza mea, pun sub semnul întrebării corectitudinea hotărârilor luate de instanțe întrucât acestea nu țin cont și de alte drepturi ale copilului (dreptul la identitate și dreptul de a învăța în limba maternă) și nici de recomandările Consiliului Europei cu privire la drepturile lingvistice. Hotărârile analizate sunt doar câteva din lungul șir de decizii ale instanțelor românești care fie ignoră convențiile internaționale semnate și ratificate de România, fie interpretează cu rea-credință legislația națională într-o manieră nefavorabilă minorităților naționale.

Cuvinte cheie: drepturile copilului, dreptul la educație în limba maternă, grădinițe, drepturi lingvistice, minorități naționale