Rezumat Nr 3, 2009

Corneliu-Liviu Popescu, Instabilitatea legislaţiei electorale

Deşi Constituţia interzice expres intervenţia ordonanţelor de urgenţă în domeniul drepturilor electorale, care sunt rezervate legii organice, în practică toate legile electorale (pentru alegerile parlamentare europene, parlamentare naţionale, prezidenţiale şi locale) au fost masiv şi repetat modificate prin ordonanţe de urgenţă, iar Curtea Constituţională s-a arătat foarte permisivă cu încălcarea voinţei legiuitorului constituant privind monopolul Parlamentului în acest domeniu.

Cuvinte cheie:  Drepturi electorale. Legi electorale. Legi organice. Ordonanţe de urgenţă. Control de constituţionalitate.

 

Dezideriu Gergely, Controlul constituţional al statutului de independenţă al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi conformitatea cu acquis-ul communautaire şi reglementările europene în materie 

 

Prezentul articol explorează statutul de independenţă al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării astfel cum a fost reglementat la înfiinţare precum şi în contextul modificărilor operate de legiuitorul român, ca urmare a procesului de aderare al României la Uniunea Europeană şi a necesităţii alinierii legislaţiei la aquis-ul communautaire. Articolul se bazează pe contribuţia personală a autorului la susţinerile scrise ale C.N.C.D. în cadrul dosarelor aflate pe rolul Curţii Constituţionale având ca obiect excepţiile de neconstituţionalitate privind statutul C.N.C.D., invocate pe rolul instanţei de contencios constituţional.     

Cuvinte cheie:  discriminare,  acquis communautaire, standarde minimale, directive europene, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Comisia Europeană

 

Anamaria Groza, Echitatea procedurii judiciare - exigenţă a unui proces echitabil cu valenţe multiple

 

Prezentul studiu, realizat îndeosebi din perspectiva jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, surprinde structura, dinamismul şi consecinţele echităţii procedurii judiciare, una dintre cele mai importante garanţii ale dreptului la un proces echitabil.  Multiple şi complexe, izvoarele echităţii depăşesc sfera strict juridică. Printr-o jurisprudenţă creatoare, pornind de la articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de la tradiţiile constituţionale ale statelor membre ale Comunităţilor Europene, CEDO (cu precădere), respectiv CJCE au precizat şi dezvoltat conţinutul echităţii - garanţie procesuală. Echitatea procedurii de judecată impune ca fiecare parte din proces să beneficieze de posibilitatea efectivă de a-şi valorifica drepturile în justiţie, într-un mod care să nu o dezavantajeze substanţial faţă de celelalte părţi. În concret, aceasta presupune egalitatea armelor, contradictorialitatea, drepturile apărării şi motivarea deciziilor judecătoreşti. Instanţele europene au optat însă pentru un tip de control concret, raportat la ansamblul procesului şi împrejurările cauzei, control care face posibilă compensarea carenţelor procedurale între diferitele etape. De asemenea, controlul echităţii variază în intensitate în funcţie de natura contenciosului, particularităţile materiei penale impunând un control mai exigent al echităţii procedurii.

            Cuvinte cheie:  echitatea procedurii de judecată, egalitatea în faţa legii, caracterul contradictoriu al dezbaterilor, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului

 

Ionuţ Sterpan, Căsătoriile între persoane de acelaşi sex. O perspectivă libertariană

 

Dezbaterile actuale privind legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex pleacă de la presupoziţia că statul este cel care defineşte statutul căsătoriei şi o face într-un mod univoc. Soluţia libertariană a acestei probleme constă în negarea asumpţiei de mai sus şi transferarea prerogativelor privind recunoaşterea căsătoriei unui ansamblu de organizaţii civile sau religioase autonome. În cazul în speţă, analiza economică a legislaţiei şi paradigma alegerii raţionale explică de ce modelul libertarian ce permite o varietate de uniuni posibile, dintre care sunt eliminate doar acelea dovedite, în faţa unei instanţe, ca afectând terţe părţi este mai puţin partizan în problema căsătoriilor homosexuale. Modelul libertarian serveşte mai bine valorilor de libertate, egalitate şi dreptate şi respectă de asemenea cerinţa conservatoare a conexiunii dintre acceptabilitatea comunitară şi conţinutul legilor. Chestiunile ce privesc definirea căsătoriei ca atare şi rezultatul că homosexualilor le este imposibil „să se căsătorească” au generat o discuţie filosofică asupra felului în care cuvintele capătă sensuri noi. Obiecţia pantei alunecoase conform căreia liberalizarea căsătoriei deschide uşa poligamiei şi uniunilor matrimoniale cu animale ori fetişuri rămâne validă din punct de vedere pur formal; totuşi, acest argument este slăbit datorită valorii psihologice speciale a relaţiilor dintre persoane care au o natură simetrică.

Cuvinte cheie:  căsătorii între persoane de acelaşi sex, soluţie libertariană, contracte reciproc avantajoase, legalizarea uniunilor civile, egalitate de statut

 

Rodoljub Etinski, Eficienţa protecţiei drepturilor omului în Serbia: doi paşi înainte, trei paşi înapoi

 

Studiul analizează problematica eficienţei drepturilor omului în Serbia din perspectiva tratamentului de care se bucură dreptul de acces la justiţie şi dreptul la un recurs efectiv în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Primele decizii ale CEDO în privinţa Serbiei au dezvăluit puncte slabe în articularea şi protejarea naţională a drepturilor fundamentale garantate de Convenţie. Principala cauză a slabei protecţii a drepturilor omului în Serbia constă în absenţa mijloacelor legale şi a reglementărilor capabile să genereze efectele juridice dorite. O altă problemă ţine de relaţia dintre instanţe şi alte autorităţi ale statului. Omisiunea reformei sistemului juridic în actuala Strategie de Reformă Normativă pentru perioada 2008-2012 poate fi considerată o carenţă serioasă a Strategiei.

 

Cuvinte cheie:  Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recurs efectiv, dreptul la un proces echitabil, Constituţia Republicii Serbia, reforma sistemului judiciar