NRDO

Rodoljub Etinski, Controverse privind controlul judiciar al respectării drepturilor economice, sociale şi culturale

Rezumat: Specificitatea drepturilor Cartei sociale europene rezultând din dezechilibrul dintre resursele economice naţionale şi drepturile de natură economică, socială şi culturală, impactul internaţional al acestor drepturi, larga marja de apreciere lăsată guvernelor în elaborarea politicilor economice, sociale şi culturale explică complexitatea controlului judiciar al respectării acestor drepturi şi nevoia unei expertize specifice în domeniu. Controlul judiciar asupra respectării de către state a Cartei sociale europene ar putea contribui la o apropiere în ce priveşte efectivitatea drepturilor de generaţia întâia şi a doua. Poate determina de asemenea luarea mai în serios de către corpurile legislative şi executive a drepturilor economice, sociale şi culturale, cu consecinţe pozitive generale. Activităţile viitoare ale Comitetului ONU, din momentul când Protocolul opţional va intra în vigoare, va contribui la creşterea impactului internaţional al drepturilor de natură economică, socială şi culturală şi la crearea unor standarde internaţionale în ce le priveşte.

Cuvinte cheie: Protocolul adiţional la Carta socială europeană din 1995, control judiciar, drepturile de generaţia a doua şi a treia, justiţiabilitatea drepturilor economice, sociale şi culturale

Laura-Maria Crăciunean, Protocolul opţional la Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale: o nouă eră pentru drepturile culturale?

Rezumat: Articolul prezintă şi pune în discuţie tema drepturilor culturale, aşa cum au fost acestea clasificate tradiţional, şi punctează noile evoluţii în domeniu. Mai întâi arătăm de ce drepturile culturale au fost considerate „Cenuşăreasa drepturilor omului”, ca apoi să subliniem faptul că astăzi o preocupare a organizaţiilor internaţionale este să întărească aceste drepturi şi mecanismele de punere a lor în aplicare. Temele identităţii şi diversităţii culturale sunt intim legate de subiectul demnităţii umane. Ca urmare, aducem în discuţie necesitatea, dorinţa ori speranţa de a promova un nou drept, cel la identitate culturală. Principalele dezbateri asupra acestui drept sunt concentrate pe implicaţiile sale: este el util pentru a proteja comunităţile culturale vulnerabile, ori din contră, duce la justificarea „legală” a violării unor drepturi care reprezintă nucleul libertăţilor civice şi politice.

Argumentăm că adoptarea şi deschiderea spre semnare, la 10 decembrie 2008, de către Organizaţia Naţiunilor Unite, a Protocolului opţional la Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale constituie un mare pas înainte. El continuă drumul făcut în ultimul deceniu prin adoptarea Declaraţiei Universale UNESCO privind diversitatea culturală (2001) şi Convenţia UNESCO asupra protecţiei şi promovării diversităţii expresiilor culturale (2005). Punctăm faptul că principalele prevederi ale Protocolului, instrumentele anterioare şi în particular, Comentariile generale ale Comitetului pentru drepturile economice, sociale şi culturale sunt menite să susţină această evoluţie, dezirabilă, în domeniul drepturilor culturale.

Cuvinte cheie: drepturi culturale, Protocolul opţional la Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, diversitatea culturală, drept internaţional, dreptul de participare la viaţa culturală

Ramona Delia Popescu, Distorsiuni în exercitarea dreptului de vot şi în alegerea reprezentanţilor de către corpul electoral

Rezumat: Drepturile electorale cer ca votanţilor să li se asigure condiţii de natură substanţială şi procedurală, astfel încât să se evite suprareprezentarea, respectiv subreprezentarea anumitor grupări sociale. Legea electorală actuală ar trebui modificată astfel încât să prevadă fie (a) un sistem în care candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi de la alegătorii din colegiul lui să primească mandatul de parlamentar, iar alegerea parlamentarilor să se facă într-un singur tur de scrutin, pe principiul câştigătorul ia totul, fie (b) un sistem în care candidatul care obţine majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul lui primeşte mandatul. Iar dacă nu se obţine majoritatea cerută, se va organiza un al doilea tur de scrutin la care vor participa doar primii doi candidaţi.

Cuvinte cheie: distorsiuni, dreptul de a vota, sistem electoral, mandat, reprezentare, minorităţi etnice, naţionale, religioase

Gabriel Andreescu, Interzicerea negării crimelor comuniste pe plan european: de la ideologie la drepturi fundamentale

Rezumat: Studiul analizează iniţiativa celor şase foste ţări comuniste: Bulgaria, Letonia, Lituania, Republica Cehă, România şi Ungaria, din luna decembrie 2010, de a cere Comisiei Europene pedepsirea pe plan european a ”susţinerii publice, negarea şi trivializarea crimelor totalitare” din perspectiva Deciziei-cadru 2008/913/JAI a Consiliului UE din 28 noiembrie 2008, care condamnă negarea crimelor naziste. Normele Deciziei-cadru sunt marcate ideologic şi reflectă experienţa Europei occidentale, nu şi a noilor membre UE. Dificultăţile trecerii la o abordare simetrică a celor două forme de totalitarism, determinate de opoziţia Federaţiei Ruse şi „antisemitizarea” cererilor de recunoaştere a echivalenţei morale a crimelor, pot fi depăşite prin renunţarea la confruntarea ideologică în favoarea unei abordări în termeni de drepturi şi libertăţi. Lucrarea trece în revistă jurisprudenţa CEDO relevantă pentru etica memoriei, pentru a se susţine o politică europeană în care condamnarea morală să fie simultană cu susţinerea unor standarde înalte ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Cuvinte cheie: nazism, comunism, negaţionism, trivializare, Decizia-cadru, antisemitizare, cauza Zdanoka, cauza Kononov