NRDO

Adina Răducanu, The World Trade Organization and Public Morals: an unhappy marriage?

Abstract: Organizaţia Mondială a Comerţului (The World Trade Organization) a fost creată ca un sistem de comerţ liber clar şi coerent, dar s-a extins gradual mai târziu pentru a incorpora un set de reguli şi principii complex privind piaţa muncii, sănătatea, aspecte de mediu, drepturile omului, etc. OMC poate aveaun rol, printre altele, în domeniul drepturilor omului prin excepţiile de morală publică, pe care unii cercetători le văd ca mecanisme de susţinere extrateritorială a drepturilor omului.

Articolul încearcă să facă legătura dintre comerţ şi conceptul de morală publică, pornind de la o sinteză a istoriei excepţiei de morală publică şi a mijloacelor de a o invuca cu succes. Apoi articolul discută unele din temele mai problematice nerezolvate de interpretările textuale şi juridice ale excepţiei, şi analizează critic diversele teorii privind excepţia. În final, autoarea prezintă o propunere originală şi formulează concluzii.

Keywords:: OMC, AGTC, AGCS, morala publică, drepturile omului, aplicare extrateritorială

Elena Lazăr, Le respect du droit a la vie privée et familiale des détenues – étude de cas dans les pénitentiaires du Roumanie

Abstract: Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi alte legi europene şi naţionale stabilesc anumite drepturi ale deţinuţilor, inclusiv dreptul la viaţă privată şi de familie. Aşa cum o arată jurisprudenţa CEDO, există nenumărate cazuri în care aceste drepturi nu sunt respectate. Articolul prezintă şi analizează rezultatele unor sondaje de opinie realizate în mai multe închisori din România cu ajutorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Sondajul de opinie include două seturi de întrebări adresate deţinuţilor şi angajaţilor penitenciarelor, întrebări care se concentrează în principal pe aspecte ale dreptului la viaţă privată şi de familie a celor incarceraţi. Studiul arată că, deşi în majoritatea cazurilor dreptul la viaţă privată şi de familie şi alte drepturi ale deţinuţilor sunt respectate, există şi violări ale unora dintre aceste drepturi, determinate de cauze atât obiective cât şi subiective

Keywords: drepturile omului, drepturile deţinuţilor, dreptul la viaţă privată şi de familie, sondaj de opinie, administraţia penitenciarelor

Istvan Haller, Cerinţele calitative ale legilor în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului

Abstract:: Deoarece Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu oferă o definiţie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dezvoltat o jurisprudenţă privind acceptabilitatea unei legi. Iniţial analiza a fost una tehnică, care se concentra pe accesibilitatea şi precizia normei legale, iar mai târziu a inclus predictabilitatea ca şi complement al noţiunii de precizie. În timp însă analiza s-a extins pentru a include un element ideologic: compatibilitatea legii naţionale cu principiul statului de drept. Articolul prezintă principiile directoare stabilite de CEDO privind calitatea legilor din 1979 până în prezent.

Keywords: definiţia legii, accesibilitatea legii, precizia legii, predictabilitatea legii, statul de drept, jurisprudenţa CEDO

Cristian Nuică, Cazul iresponsabilităţii juridice a angajatorului „de jure”. Operativitatea „avertismentului” în materia nediscriminării

Abstract:Articolul este o analiză a două subiecte relevante legate de răspunderea legală în domeniul non-discriminării. În primul rând este o analiză a sancţiunilor legale aplicate angajatorilor de jure atunci când discriminarea – o declaraţie de presă – a fost făcută de o terţă parte, văzută de public ca angajator de facto. În etapa a doua, analiza s-a concentrat pe eficacitatea şi proporţionalitatea avertismentelor ca sancţiune în domeniul discriminării. Studiul se bazează pe jurisprudenţa naţională, pe decizia CJEU în cazul C-81/12.

Concluzia articolului este că un act of discriminare de către o terţă parte care nu este în contact juridic cu angajatorul nu duce automat la sancţionarea angajatorului, când acesta din urmă este disociat de actul terţei părţi. A doua concluzie este că în domeniul discriminării avertismentele, ca sancţiune principală a sistemului legal naţional, îndeplinesc condiţiile de eficacitate şi proporţionalitate.

Keywords: discriminare, sancţiune cu avertisment, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, CNCD caz nr. 276/ 13.10.201, CJUE caz no. C-81/12, Asociaţia ACCEPT