NRDO

Valentin Constantin, Al treilea pilon al Noii Reforme la Curtea europeană a drepturilor omului

Rezumat : Protocolul 16 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului încheie noua reformă la Curtea de la Strasbourg. Este un protocol opțional care va intra în vigoare la data la care va fi ratificat de 10 state părți la Convenție. Prin avizul consultativ reglementat de Protocol se deschide statelor accesul la Curte. Cele mai înalte instanțe judecătorești, determinate de state, sînt cele care vor poseda locus standi în procedura de aviz. Acest ultim pilon al reformei alterează logica sistemului de protecție. Nu se înțelege în ce măsură caracterul consultativ al avizului este compatibil cu autoritatea Curții în materia interpretării Convenției. Se remarcă apoi contradicția între scopul original al sistemului, acela de a favoriza accesul persoanelor fizice la o jurisdicție internațională, și scopul actual, acela de a facilita accesul jurisdicțiilor naționale la Curte. Costurile reformei au fost transferate netransparent și oarecum nedemocratic beneficiarilor drepturilor în loc să fie absorbite de sistemul de protecție. Acest fenomen marchează sfîrșitul unei epoci în istoria Curții.

Elena Lazăr, Les obligations positives découlant de l’article 8 de la Convention EDH visant à assurer la protection des détenus

Rezumat : Deținuții reprezintă o categorie de persoane foarte vulnerabile avand în vedere faptul că se află sub controlul direct al autorităților statului. Astfel această situație particulară necesită o protecție adecvată. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a consacrat prin intermediul jurisprudenței sale mecanismul obligațiilor pozitive. Acest mecanism reprezintă o evoluție importantă a sistemului European de protecție a drepturilor omului și implică obligația statelor nu numai de a se abține a încălca drepturile protejate de Convenție, dar și de a lua măsurile necesare pentru a le ocroti. Așsadar, articolul 8 al Convenției ce consacră dreptul la viață privată și de familie impune statelor aceste tip de obligații ce se dovedesc a fi extrem de utile pentru persoanele private de libertate. Dreptul la corespondență, dreptul la contact cu familia și rudele apropiate reprezintă unele din cele mai importante drepturi pentru deținuți ce se bazează pe acest mecanism al obligațiilor pozitive. Problema care se pune însă este că aceste obligații sunt doar de mijloace, iar nu de rezultat.

Corina Popescu, La protection du droit de propriété concernant les immeubles confisqués durant le régime communiste à la lumière du principe de la séparation des pouvoirs - les délais pour la réparation

Rezumat : După mai multe decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului care au constatat violarea articolului 1 din Protocolul Adiţional nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi după decizia în cauza pilot Maria Atanasiu şi alţii c/ România, Guvernul Român a adoptat Legea nr. 165/2013.

Deşi o perioadă de 18 luni, prelungită cu o altă perioadă de 9 luni, a fost acordată Guvernului Român pentru a adopta şi implementa o nouă legislaţie privind restituirea proprietăţilor preluate abuziv, înainte şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, a fost decisă suspendarea procedurilor. De asemenea, deşi Guvernul Român trebuia să rezolve problemele tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie cu reclamantele din cauza pilot, Legea nr. 165/2013 priveşte un număr foarte limitat de persoane. Curtea Constituţională a declarat că termenele prevăzute de Legea nr. 165/2013 nu sunt aplicabile persoanelor care fie sunt reclamanţi într-un proces pe rol, fie sunt în posesia unei hotărâri judecătoreşti definitive la momentul intrării în vigoare a legii. Aceste persoane reprezintă majoritatea, deoarece cei mai mulţi foşti proprietari sau succesorii acestora au început proceduri invocând violarea dreptului de proprietate de-a lungul perioadei de 22 de ani după intrarea în vigoare a primei legi de restituire.