NRDO

Daniela-Anca Deteşeanu, La Cour Européenne des Droits de l’Homme en crise ? (II) - La réforme à droit constant – une transformation silencieuse de la Cour ?

Rezumat: Conceput ca o continuare a studiului “La Cour Européenne des Droits de l’Homme en crise ?”, a cărui primă parte a fost publicată în numărul anterior al revistei, articolul “La réforme à droit constant – une transformation silencieuse de la Cour?” se concentrează asupra unor modalităţi „atipice” de reformare a sistemului Convenţiei europene a drepturilor omului și care nu implică sau nu au implicat modificarea textului convențional. Este vorba, pe de o parte, de o serie de practici dezvoltate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului însăși (precum procedura cauzelor pilot sau diversele aplicări ale principiului subsidiarității), în scopul de a limita numărul de plângeri individuale ce îi sunt deferite, iar pe de altă parte de măsurile adoptate în cadrul mai general al Consiliului Europei, cu o specială privire asupra așa-numitului proces Interlaken. Concluziile oferă o sinteză a celor analizate în cadrul studiului, subliniind importanţa dezbaterilor asupra rolului Curţii europene în viitor – instanţă concentrată asupra plângerilor individuale sau instanță jucând un rol cvasi-constituțional în materia drepturilor omului, la nivel regional european. 

Cuvinte cheie: Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cauze pilot, subsidiaritate, proces Interlaken

Iustina Ionescu, Discriminarea pe criteriul religie în jurisprudenţa CNCD, de la înfiinţare până la finele anului 2016

Rezumat: La confluenţa dintre libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, libertatea de exprimare şi dreptul de a nu fi supus discriminării, analiza urmăreşte dacă Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din România şi-a format o anumită linie jurisprudenţială pentru cazurile de discriminare pe criteriul religie şi pe ce principii îşi fundamentează hotărârile în aceste cauze. Articolul este organizat în patru secţiuni care tratează cele mai importante domenii în care s-au formulat sesizări privind discriminarea pe criteriul religie: la locul de muncă, în discursul public, în spaţiile relativ „închise”, precum penitenciarul, armata, organizarea votului, găsirea unui loc de veci, şcoala şi în domeniul restituirii proprietăţii sau alocării de resurse publice. Analiza jurisprudenţială evidenţiază provocările care pot apărea în susţinerea unui caz solid de discriminare pe criteriul religiei: pe de o parte, datorită specificităţii faptelor şi noţiunilor care privesc discriminarea pe criteriul religie, pe de altă parte, datorită impedimentelor ridicate de CNCD.

Cuvinte cheie: Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, discriminare pe criteriul religie, jurisprudenţă

Emil Moise, Aplicarea Deciziei 669/2014  a Curţii Constituţionale: avatarurile înscrierii la ora de Religie (II)

Rezumat: Această parte a doua a articolului documentează implicarea unor actori sociali, în primul rând, Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință, în punerea în aplicare a Deciziei 669 a Curţii Constituţionale Române (CCR)  privind înscrierea la ora de Religie. Perioada acoperită de analiză este martie 2015 – martie 2017. În paralel au fost investigate înţelegerile dintre Biserica Ortodoxă Română şi Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie, pe de o parte, şi funcţionari din instituţiile de resort, pe de altă parte, pentru împiedicarea transpunerii în fapt a dispozițiilor hotărârii CCR.

Desfăşurarea faptelor investigate a pus în evidenţă marea vulnerabilitate a statutului român. Analiza a dezvăluit capacitatea unor alianţe private de a bloca decizii de ordin constituţional şi legislativ şi deci, absenţe unei adevărate „domnii a legii”.

Cuvinte cheie: Decizia 669/2014 a Curţii Constituţionale, Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă, Biserica Ortodoxă Română, Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie, educaţie religioasă, stat de drept

Gabriel Andreescu, Politica corectă hiperbolizată versus viața privată publică

Rezumat: Studiul aduce în discuție câteva fenomene din mediul universitar american: avertizările privind teme sensibile, micro-agresiunile, tratamentul catastrofic al realităţii și, împreună cu ele, dar cu o răspândire mai largă, însuşirea bunurilor simbolice ale minorităţilor, pentru a le supune unei evaluări de legitimitate. Este pus în evidență conflictul acestor fenomene cu libertatea de exprimare, argument folosit curent în contestarea fenomenelor enumerate, dar și cu dreptul la viaţă privată publică. Articolul face astfel loc unui principiu cheie în armonizarea valorilor  libertăţii şi demnităţii: nu există demnitate fără libertate.

Cuvinte cheie: avertizări privind teme sensibile, micro-agresiuni, tratarea catastrofică a realităţii, însuşirea bunurilor simbolice ale minorităţilor, viață socială privată