NRDO

Rodoljub Etinski, The Relevance of Prior Knowledge on the Existence of Copyright in Balancing Freedom of Expression and Copyright Integrity in Renckoff (C-161/17)

Rezumat: Acţionează ilegal o utilizatoare de internet care transferă o fotografie de pe un website pe un altul atunci când primul website nu o informează privind proprietatea intelectuală? În Renkoff, Avocatul General şi CEJ au avut opinii diferite. Diferenţele provin din interpretări contradictorii ale dreptului la comunicare către public ca element al proprietăţii intelectuale, şi în particular din evaluări diferite ale relevanţei cunoaşterii că există o proprietate intelectuală asupra fotografiei. Abordările opuse privind relevanţa cunoaşterii sunt importante pentru găsirea unui echilibru între proprietatea intelectuală şi libertatea de exprimare. În interpretarea dreptului la comunicare către public, CEJ a fost selectivă în considerarea contextului. Directiva InfoSoc conţine prevederi care sugerează relevanţa cunoaşterii în determinarea responsabilităţii legale pentru încălcarea propriatăţii intelectuale. Dacă CEJ le-ar fi luat în considerare, ar fi ajuns poate la o interpretare similară cu cea a Avocatului General, şi astfel ar fi stabilit un echilibru mai bun între proprietatea intelectuală şi libertatea de exprimare.

Cuvinte cheie: proprietate intelectuală, cunoaştere, responsabilitate legală, expresie, informaţie, ECJ

Adrian Szelmenczi, Reacția României la Avizul nr. 4 al Comitetului Consultativ referitor la aplicarea CPMN

Rezumat: Articolul de față discută despre modul în care România se raportează la concluziile și recomandările formulate în cel de-al patrulea Aviz al Comitetului Consultativ al Consiliului Europei cu privire la Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale. În prima parte prezint un rezumat  al Comentariilor Guvernului României și detaliez principalele puncte de coliziune dintre acesta și experții Consiliului Europei. De asemenea, analizez și Sesizarea de neconstituționalitate a președintelui României asupra Legii privind Codul Administrativ, sesizare  care cuprinde obiecții cu privire la o mare parte din articolele care reglementează drepturi ale persoanelor aparținând minorităților naționale.  Am concluzionat că, deși România este unul dintre primele state care a semnat și ratificat Convenția-cadru, aceasta respinge vehement concluziile și recomandările Comitetului consultativ și nu își afirmă nici un angajament politic în vederea punerii acestora în aplicare.

Cuvinte cheie: minorități naționale, drepturi lingvistice, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale

Cristian Nuică,Consideraţii privind Responsabilitatea Penală în Domeniul Non-discriminării

Rezumat: Acest articol prezintă o cercetare privind incidenţa legii penale în domeniul non-discriminării. Analiza se concentrează pe studierea naturii penale a discriminării, problema responsabilităţii penale. Reglementările naţionale principale din domeniu vor fi discutate, mai ales prin corelarea prevederilor Codului Penal cu prevederile altor acte normative interne care reglementează incidenţa legii penale în domeniul non-discriminării şi prin stabilirea actorilor principali responsabili pentru problema non-discriminării la nivel naţional, şi anume curţile penale.

Cuvinte cheie: domeniul non-discriminării; natura penală a discriminării; responsabilitate penală; instituţii specializate

Vladimir Adrian Costea, Ce este demnitatea pentru cei ce nu pot face uz de ea? Problematizări privind dezideratul inviolabilității demnității umane în mediul carceral

Rezumat: Acest articol investighează evoluția noțiunii de demnitate umană, cu accent special pe sensurile atribuite conceptului în situațiile privării de libertate. Două episoade importante trebuie reamintite pentru definirea acestui concept în spațiul românesc: Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 emisă de Curtea Constituțională, prin intermediul căreia demnitatea umană este definită în relație cu responsabilitățile de ordin moral, precum și cu nivelul de educație atins de societate; respectiv recunoașterea obligației pozitive din partea statului privind acordarea unei protecții sporite pentru persoanele vulnerabile. Articolul evidenţiază lipsa unei articulări puternice între cadrul legal evolutiv al definirii demnității umane în raport cu traumele psihice, statusurile sociale și raporturile de putere specifice privării de libertate.

Cuvinte cheie: demnitatea umană, privarea de libertate, traume psihice, statusuri sociale, raporturi de putere