NRDO

Corneliu-Liviu Popescu, Neconvenționalitatea formală a excluderii Rusiei din Consiliul Europei

Rezumat: Consiliul Europei dispune de o gamă largă de sancțiuni juridice internaționale contra Statelor sale Membre: sancțiunile convenționale statutare, celelalte sancțiuni convenționale și sancțiunile regulamentare. Excluderea unui Stat Membru din Consiliul Europei este sancțiunea cea mai severă, pentru violarea gravă a principiilor fundamentale ale acestei organizații internaționale. Ea are caracter subsidiar față de retragerea din Consiliul Europei a unui Stat Membru în executarea de bună-voie a invitației (cu natură de sancțiune juridică internațională) care i-a fost făcută de a se retrage, precum și față de retragerea voluntară a unui Stat Membru din Consiliul Europei. Pe fond, excluderea Rusiei din Consiliul Europei a fost pe deplin justificată, întrucât a comis un act de agresiune contra Ucrainei, cu violarea gravă a Cartei Națiunilor Unite, așa cum s-a constatat printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU. Totuși, strict din punct de vedere formal, decizia de excludere este neconvențională și nestatutară, întrucât a fost luată atât fără ca înainte să i se aplice Rusiei sancțiunea invitării de a se retrage din Consiliul Europei, cât și după ce Rusia notificase retragerea voluntară din Consiliul Europei. Diferența vizează nu numai natura juridică a încetării calității Rusiei de Stat Membru al Consiliului Europei (retragere voluntară în temeiul suveranității naționale sau excludere ca sancțiune pentru violarea gravă a principiilor Consiliului Europei), ci ea se referă și la diferențe importante privind data efectelor juridice (o diferență de peste 9 luni), prin raportare la calculul contribuției financiare datorate de Rusia pentru bugetul Consiliului Europei, la încetarea calității de Stat Parte la tratatele internaționale adoptate în cadrul Consiliului Europei, la terminarea jurisdicției ratione temporis a Curții Europene a Drepturilor Omului și la încetarea funcțiilor funcționarilor Consiliului Europei având cetățenie rusă.

Cuvinte cheie: Consiliul Europei. Violarea gravă a principiilor fundamentale ale Consiliului Europei. Sancțiuni internaționale. Excluderea Rusiei din Consiliul Europei. Temeinicie substanțială. Caracterul neconvențional și nestatutar din punct de vedere formal.

Rodoljub Etinski, Victims of International Armed Conflicts Should Be Protected by the European Court of Human Rights

Rezumat: The interpretation of Article 1 of the European Convention on Human Rights, according to which acts of war of a party to the Convention committed beyond its territory remain outside the jurisdiction of the party and, thus, beyond control of the European Court of Human Rights is not compatible with a basic concept of human rights which rests on the ideas that human rights are inherent in all human beings and that they are universal. This interpretation is not in accordance with the object and purpose of the European Convention of Human Rights and it degrades effectiveness of the Convention. The interpretation leads to an absurd and unjust result in circumstances of international armed conflict between two parties to the Convention, when the conflict has occurred on the territory of one of them. According to that interpretation, an application against a party on whose territory the armed conflict was occurring would be admissible, but an application against the aggressor State would not be admissible. It is absurd.

Daniela-Anca Deteșeanu, Justiția internațională penală în fața situației din Ucraina 

Rezumat: Situația din Ucraina a îndreptat atenția opiniei publice asupra instanțelor internaționale specializate în aplicarea dreptului internațional penal, văzute ca mecanisme eficace pentru tragerea la răspundere penală a celor răspunzători de încălcarea suveranității statului vecin și de violențele comise asupra populației civile. Articolul își propune să cerceteze în ce măsură poate Curtea Penală Internațională să investigheze, urmărească și judece persoanele suspectate a fi comis crime internaționale în contextul acestor evenimente, care sunt limitările sale de natură jurisdicțională, procedurală sau de alt tip și în ce măsură ar exista mecanisme alternative care să satisfacă dezideratul aducerii în fața justiției a persoanelor care au planificat, pregătit, inițiat și ordonat comiterea crimelor internaționale ce au șocat, în ultimele luni, opinia publică internațională.

Cuvinte cheie: drept internațional penal; Curtea Penală Internațională; crime internaționale; crime de război; crime împotriva umanității; genocid; crima de agresiune; jurisdicție.

Dezideriu Gergely, Evoluția protecției împotriva discriminării pe calea cererilor de trimitere preliminară la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în temeiul Directivelor 2000/43/CE și privind discriminarea pe baza originii rasiale sau etnice

Abstract: Lucrarea propune o perspectivă de ansamblu asupra cererilor de decizie preliminară adresate de instanțele de judecată Curții de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la interpretarea Directivei 2000/43/CE și a evoluțiilor care au fost marcate de jurisprudența Curții în materia interzicerii discriminării, pe baza criteriului de origine rasială sau etnică. Au fost analizate susținerile părților implicate în cauzele ce au făcut obiectul cererilor, susținerile Avocatului General în fața Curții de Justiţie și argumentele Curții de Justiție care au condus la interpretările corelative Directivei 2000/43/CE.

Din perspectiva statuărilor Curții de Justiție am stabilit o serie de categorii privitoare la calitatea instituţiilor de egalitate de a formula cereri de decizie preliminară, la limitele protecției împotriva discriminării conferite pe baza criteriilor interzise de directiva 2000/43/CE, la domeniul de aplicare al directivei în legătură cu accesul la servicii in exercitarea funcțiilor autorităților publice, la sancționarea discriminării în absența unei victime identificabile, la îndeplinirea criteriilor de eficiență, proporționalitate și descurajare a sancțiunilor, la domeniul de aplicare al directivei în legătură cu accesul la educaţie și la aspecte privind principiul inversării sarcinii probei.