NRDO

Dezideriu Gergely, Sinergii, suprapuneri și delimitări între abordările Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la criterii și forme de discriminare în practica anului 2022 și începutul anului 2023

Rezumat: Prezenta cercetare analizează practica europeană, cu predilecție, jurisprudenţa Curții de Justiţie a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului de la începutul anului 2023 și din cursul anului 2022, cu scopul de a identifica intersectări relevante între interpretările celor două instanțe la nivelul elementelor materiale sau subiective ale discriminării și, în particular, din perspectiva motivelor sau criteriilor de discriminare interzise în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului și directivele UE anti-discriminare. Cercetarea pornește de la ipoteza că abordările de interpretare, cadrul de examinare și limitele conceptuale ale acestor instanțe europene sunt diferite, însă punctele de convergență în jurisprudența recentă în materia nediscriminării au cunoscut o creștere semnificativă, cu implicații pentru instanțele naționale cât și politica statelor membre de a asigura o protecție reală a drepturilor omului, și, în particular, o protecție efectivă împotriva discriminării, din nefericire încă larg răspândită în Europa.

Cuvinte cheie: jurisprudență, disciminare directă, disciminare indirectă, convergență, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Gabriel Andreescu, Încălcarea provocatoare a libertății de asociere. Cazul asociației „15 Decembrie - Zi a Solidarității române-maghiare”

Rezumat: Studiul face o cercetare aproape exhaustivă a contextului în care Secretariatul General al Guvernului (SGG) a amânat, a tergiversat și după lung timp, a refuzat acordarea dreptului de folosire a numelui asociației „15 Decembrie - Zi a Solidarității române-maghiare”, înființată la data de 15 decembrie 2021 prin voința unor români și maghiari. Am introdus informațiile relevante despre membrii fondatori, despre ideile principale ale asociației, am detaliat miza apariției ei și am trecut în revistă demersurile de căpătare a personalității juridice care au avut ca prim pas cererea de obținere a acordului de folosire a numelui. Am urmărit evoluția demersurilor asociației la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminăriiși și la Curtea de Apel București. Am făcut o trecere în revistă a doctrinei libertății de asociere dezvoltată prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului pentru a demonstra lipsa completă de legitimitate a atitudinii SGG. Am subliniat arbitrariul și confuzia ce au dominat comportamentul Secretarului General al Guvernului, Marian Neacșu, în acest caz de încălcare a libertății de asociere.

Cuvinte cheie: asociația „15 Decembrie - Zi a Solidarității române-maghiare”, libertatea de asociere, personalitate juridică, Revoluția, László Tőkés, Marian Neacșu, Secretariatul General al Guvernului