NRDO

Rezumate 

Andrei Ursu, Dezinformare și revizionism în „cazul Ursu” și al Revoluției Române din decembrie 1989 (II) 

Rezumat: Foști ofițeri de rang înalt ai Securității și SRI (Serviciul Roman de Informații) au dictat termenii achitării de către Înalta Curte a colegilor lor Pîrvulescu și Hodiș. La fel, cazul Revoluției Române a fost influențat de narațiunea acelorași cadre ale fostei Securități. Ceea ce au în comun aceste eforturi este nevoia fostei instituții comuniste violent represive de a-si schimba imaginea și de a scăpa de posibile urmăriri penale. Studiem câteva cazuri de "influenceri" din mass-media și instituții care au fost fie "plantați", fie cooptați, inclusiv de SRI, pentru a disemina mai departe mesajul dezincriminator pentru fosta Securitate. În acest scop, au fost vizate unele dintre organismele statului însărcinate cu expunerea trecutului comunist violent al României (CNSAS, IRRD), împreună cu principalele mijloace de informare în masă. Un alt tipar care se conturează este acela al unei legături puternice între partidele din coaliția guvernamentală, SRI și foștii ofițeri de Securitate.   

Cuvinte cheie: Gheorghe Ursu, Curtea Supremă, Revoluția română, dezinformare, mistificare, revizionism, cadrele Securității.   

Dezideriu Gergely, Evoluții în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind măsuri de combatere a segregării rasiale în domeniul învățământului și politici publice de desegregare  

Rezumat: Studiul examinează aspecte legate de litigiile privind segregarea școlară pe baza originii rasiale sau etnice, cu scopul de a evidenția modul în care jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a contribuit direct sau indirect la dezvoltarea unor politici publice relevante care abordează esența segregării: discriminarea împotriva elevilor romi din țările Europei Centrale și de Sud-Est. Teza acestei abordări este că jurisprudența Curții Europene a evoluat de la o abordare axată pe vulnerabilitate și măsuri de protecție în sistemul educațional la o abordare axată pe politici de desegregare în domeniul educației, în contextul articolului 46 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitor la executarea hotărârilor Curții Europene. Întrebarea de cercetare se concentrează pe identificarea posibilelor ipoteze legate de această schimbare de abordare și a consecințelor acestei schimbări de paradigmă. 

Cuvinte cheie: segregare rasială, discriminare, origine rasială sau etnică, educație, romi, obligații pozitive, desegregare              

Adrian Eugen Hollaender,  Loi et Foi. La protection de la vie organisationnelle des communautés religieuses   

Rezumat:  Libertatea religioasă și de conștiință este unul dintre cele mai importante drepturi fundamentale care fac posibilă căutarea fericirii de către o persoană. Cum însă, de-a lungul istoriei, libertatea religioasă s-a văzut adesea amenințată și atacată, protecția sa eficientă prin lege este o sarcină esențială. Prezentul articol analizează în ce măsură ea este protejată în prezent în Europa și în ce măsură această protecție individuală se extinde și asupra comunităților religioase.  

Cuvinte cheie: libertatea religioasă și de conștiință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, viața organizațională a comunităților religioase, sectele 

Gabriel Andreescu, Cum a creat CNSAS un „caz Sorin Antohi”. Hărțuirea morală a intelectualului ieșean 

Rezumat:  Studiul analizează impactul practicilor Consiliului Național pentru Studiul Arhivelor Securității asupra „reputației”, cu referire la Sorin Antohi, om de cultură, membru de altă dată al Grupului de la Iași, comunitate reprezentativă pentru „rezistența prin cultură”. Sunt analizate, rând pe rând, istoria consecventă și costisitoare a tânărului intelectual de adversitate față de regimul comunist, cererile de deconspirare adresate CNSAS, începerea investigațiilor,  autolustrarea morală a lui Sorin Antohi, rolul Direcției de Investigații, a Direcției Juridice și a Colegiului CNSAS în mistificarea „cazului Sorin Antohi”, bătălia în justiție. Studiul arată că lui Sorin Antohi i s-au încălcat dreptul la un proces corect, dreptul la onoare și deci, a dreptului la viața privată și de familie. Cea mai tipică și cea mai gravă este hărțuirea morală a intelectualului ieșean. Analiza demonstrează necesitatea unor amendări legislative care să limiteze derapajele de funcționare ale CNSAS, însemnând: să se asigure posibilitatea ca CNSAS să repare deciziile mai vechi cu greșeli evidente; să se introducă o metodologie sensibilă la încălcarea dreptului la demnitate al persoanelor investigate de CNSAS.  

Cuvinte cheie: Sorin Antohi, Grupul de la Iași, Securitate, comunism, CNSAS, dreptul la un proces corect, dreptul la onoare, hărțuire morală