NRDO

Radu Chiriţă, Independenţa şi imparţialitatea magistratului sau tipuri de neutralitate a puterii judiciare (I)

Studiul tratează noţiunile de independenţă şi imparţialitate ca aspecte ale aceleiaşi idei, cea de neutralitate a magistratului. Sunt trecute în revistă principalele critici la adresa teoriei aparenţei - potrivit căreia nu este necesar ca cel care invocă lipsa de neutralitate a instanţei să probeze că aceasta nu a fost neutră faţă de părţi, ci este suficient să probeze faptul că, pentru un observat exterior cauzei, există aparenţa unei lipse de neutralitate - şi evoluţia în acest sens a jurisprudenţei Curţii Europene. Sunt enumerate mai multe argumente menite să infirme, parţial, criticile aduse teoriei aparenţei. Tema independenţei instanţei este analizată conform criteriilor: (1)  lipsa oricărei ingerinţe din partea altor puteri ale statului sau a părţilor; (2) existenţa unor garanţii reale contra oricăror eventuale presiuni exterioare, în conexiune cu jurisprudenţa relevantă a CEDO.

Gabriel Andreescu, Rechizitoriul DIICOT în cazul MISA: prezumţia de vinovăţie 

Punerea Rechizitoriul DIICOT - dosarul de urmărire penală împotriva unor adepţi MISA - la îndemâna opiniei publice, prin intermediul presei, subminează prezumţia de nevinovăţie a inculpaţilor din dosarul finalizat de procurorul Marian Delcea. „Constatările tehnico-ştiinţifice” incluse în rechizitoriu se dovedesc, sub analiză, o colecţie de injurii şi susţineri menite să sprijine tezele acuzării, înlocuind sistematic faptele pe care afirmă că le probează cu „prezumţii de fapte”. Limbajul „expertizelor” se adaugă limbajului procurorului însuşi, un atac băşcălios, jignitor la adresa inculpaţilor. În acest fel este încălcat Codul deontologic al Magistraţilor şi în aceeaşi măsură, cerinţele profesionale ale statutului de procuror. Cea mai probabilă consecinţă a felului în care a fost redactat documentul DIICOT şi apoi, a punerii lui pe Internet este depunerea de către inculpaţi a unei serii de plângeri împotriva Direcţiei pe motivul încălcării prezumţiei de nevinovăţie, componentă a dreptului la un proces echitabil.

Corneliu-Liviu Popescu, Discriminare prezidenţială în relaţia cu presa

            Utilizarea, de către Preşedintele României, cu referire la ziarişti, a expresiilor "găozar", "păsărică" şi "ţigancă împuţită" constituie discriminare pe criteriile orientării sexuale, sexului şi rasei, fiind fără relevanţă faptul dacă afirmaţiile au fost făcute în public sau în privat. Planul lucrării este următorul: 1. Care sunt faptele ?; 2. Criteriile de discriminare; 3. Existenţa discriminării; 4. Este relevantă absenţa publicităţii?; 5. Este licită aducerea la cunoştinţa publicului a afirmaţiilor discriminatorii?; 6. Violarea libertăţii presei; 7. Concluzii.

Dan Claudiu Dănişor, Elena Mădălina Nica, Cu privire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 61 din 18 ianuarie 2007

Prin Decizia nr. 61 din 2007, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. II alin. (1) şi (3) din Legea nr. 249/2006. Lucrarea arată că într-adevăr aceste dispoziţii sunt contrare Constituţiei, dar argumentele avansate suportă mai multe critici: (1) Curtea Constituţională se pronunţă asupra unor aspecte care nu intrau în competenţa ei în cauza dedusă judecăţii; (2) Curtea dovedeşte o înţelegere lipsită de nuanţare atât a neretroactivităţii legii, care nu este distinsă de legea retrospectivă de aplicaţie imediată, cât şi a consecinţelor pe care le au în sistemul electoral român votul de listă şi non-imperativitatea mandatului de drept public; (3) Curtea îşi interpretează greşit limitele competenţei, depăşindu-le, deoarece se pronunţă asupra nerespectării de către lege a art. 78 privind intrarea în vigoare a legii şi a cerinţelor de calitate a dreptului; (4) în aprecierea îndeplinirii cerinţelor de calitate a dreptului rezultate din exigenţele normative ale statului de drept, Curtea se sprijină doar pe jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, deşi are la îndemână un text în Constituţie, art. 1 alin. (3), care impune aceste cerinţe de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate.