NRDO

Corneliu-Liviu Popescu, Regresul semnificativ în materia drepturilor omului prin propunerile de revizuire constituţională ale Comisiei prezidenţiale

            Raportul Comisiei prezidenţiale privind o eventuală revizuire constituţională, acceptat de Preşedintele României, constituie o regresie semnificativă în material protecţiei drepturilor omului şi conţine soluţii care sunt arhaice, ne-ştiinţifice, neconstituţionale şi contrare Dreptului Internaţional şi Dreptului Uniunii Europene.

            Cuvinte cheie: drepturile omului; revizuire constituţională; efect orizontal; reciprocitate; menţinerea standardelor de protecţie; extrădarea

Dan Claudiu Dănişor, Despre cauzele şi soluţiile impasului sistemului constituţional romanesc

Studiul discută inflaţia normativă ce a urmat adoptării Constituţiei din 1991, ceea ce a făcut ca dezideratul previzibilităţii legilor să fie de neatins. Este argumentat faptul că lipsa de funcţionalitate a sistemului constituţional nu rezultă din sistemul normativ ca atare, ci din impulsurile politice şi sociale care alimentează acest sistem. Între acestea sunt numite lipsa de ideologie a partidelor, lipsa clivajelor sociale fundamentale care polarizează electoratul, neînţelegerea mecanismelor fundamentale ale democraţiei, nici de către partide, nici de către electorat, impulsul de a atribui capacitatea de a soluţiona problemele unor persoane, în locul unui răspuns structural. Stabilitatea sistemului normativ constituţional este considerată mai benefică decât orice inovaţii în această materie.

Cuvinte cheie: revizuire constituţională; sistem normativ; clivaje sociale; sistemul electoral; separaţia puterilor; autonomia comunităţilor locale

Bakk Miklós, Regiuni si comunitate politică - aspecte constituţionale ale „problemei maghiare"

Studiul analizează opţiunile reformei administrativ-teritoriale dinspre proiectele reprezentanţilor politici ai minorităţii maghiare din România. Propunerile de modificare a Constituţiei din Raportul Comisiei prezidenţiale de analiză a regimului politic şi constituţional din România (Raportul Stanomir) formulează câteva alternative posibile pentru reforma teritorial-administrativă care merg dincolo de îmbunătăţirea serviciilor comunitare, a politicilor aferente (policy) şi pot conduce la apariţia unor noi comunităţi politice, subnaţionale (în sensul de polity). Proiectele maghiarilor vizează aceasta din urmă, deci o reformă constituţională profundă a României, mergând spre un regionalism asimetric de pildă. Aceasta ar fi şi un nou model al modernizării politice a României.

Cuvinte cheie: revizuire constituţională; structuri statale de tip "măr"; structuri statale de tip "strugure"; regionalizare asimetrică; regionalizare simetrică

Valentin Constantin, Discriminarea academică în faţa Curţii Constituţionale

Studiul descrie conţinutul şi analizează contextul deciziei Curţii Constituţionale privind un caz de discriminare în reglementarea funcţionării învăţământului universitar. A fost subliniat faptul că această decizie intră în opoziţie cu opinia altor instituţii: Tribunalul Iaşi - Secţia civilă, litigii de muncă, Avocatul Poporului şi Ministerul Public, care au considerat că academicienii posedă un titlu ştiinţific ce-i distinge de ceilalţi universitari şi ar justifica un tratament diferit. Importanţa analizei pe care o face Curtea Constituţională articolului 129 alin. (3) din Statutul personalului didactic. apare prin raportare la caracterul actualei Academii, instituţie centrată pe asigurarea şi conservarea unor privilegii pentru membrii săi, expresie a unui grup de interese speciale care a reuşit să îşi asigure un statut corporatist solid..

Cuvinte cheie: discriminare; Curtea constituţională; Academia; profesor universitar; Protocolul nr. 12; necesitatea ingerinţei