NRDO

Gabriel Andreescu, Discriminarea instituţionalizată a Bisericii Române Unite cu Roma. Intervenţia CNCD

Abstract: Studiul analizează evantaiul de autosesizări ale Colegiului director al CNCD motivate de prezentarea situaţiei Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică) în Raportul Departamentului de Stat al SUA pe anul 2009. Deciziile Colegiului director nu recunosc, în general,  existenţa unor cazuri de discriminare ale BRUR: fie că în speţă nu ar fi incidente prevederile O.G. 137/2000, fie că CNCD nu ar avea competenţă materială în cauză. Verdictul de discriminare, gravă, a BRUR este „ratat” prin definirea inadecvată a obiectului sesizărilor ori a reclamaţilor. Studiul urmăreşte aspectele discriminării istorice a BRUR, de care sunt responsabile, în principal, autorităţile statului şi BOR. Este în special criticată soluţia adoptată în 1990, de implicare a BOR în procedura de restituire a fostelor lăcaşuri de cult greco-catolice. Deşi erau notorii atât participarea BOR la desfiinţarea BRUR în 1948, cât şi obiectivul acesteia de a determina, într-un final, dispariţia BRUR, s-a dat Bisericii Ortodoxe Române puterea de a cenzura actul de reparaţie istorică, de care a abuzat din 1990 până astăzi.

Cuvinte cheie: discriminare, autosesizare, inversarea sarcinii probei, Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică), Biserica Ortodoxă Română

Lucian Bojin, Lupta principiilor. Un comentariu la hotărîrea Marii Camere în cauza Lautsi 

Abstract: Studiul este un comentariu tehnic privind un anumit tip de resort al gîndirii juridice care a determinat hotărârea finală a Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Lautsi c. Italia. Marea Cameră a stabilit o ierarhie clară între importanţa art. 2 din Protocol şi art. 9 din Convenţia europeană a drepturilor omului,  acordînd prioritate primului, ceea ce Camera iniţială nu a făcut. Or, acuzaţiile d-nei Lautsi ar fi avut mai multe şanse de a fi primite favorabil dacă s-ar fi acordat preeminenţă art. 9 din Convenţie. Aceasta, întrucât articolul 9 din Convenţie are o sferă de aplicare mult mai largă decît articolul 2 din Protocol (întreg cadrul social implicat de viaţa unei persoane faţă doar de cadrul limitat la mediul şcolar-educaţional). Amplitudinea sferei de aplicare a art. 9 permite realizarea de conexiuni mult mai numeroase şi „descoperirea” de sensuri dintre cele mai variate pe care le poate lua libertatea de religie.

Cuvinte cheie: cauza Lautsi, dreptul la educaţie, libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, marja de apreciere a statului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Dezideriu Gergely, Interpretarea pe cale jurisprudenţială a standardelor ce derivă din Directiva rasială: discriminarea prin asociere, segregarea pe baza originii etnice şi delimitări între măsurile pozitive şi acţiunile positive

Abstract: Prezentul articol explorează jurisprudenţa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca parte a raportului de implementare a Directivei de Egalitate Rasială în România, comunicat recent Comisiei Europene. Analizează interpretarea conceptului de discriminare pe bază de origine rasială sau etnică precum şi discriminarea prin asociere cu originea naţională, etnică sau culoarea. În acest context este comentată jurisprudenţa ce priveşte dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a se auto-identifica prin denominare şi consecinţele juridice ce decurg dintr-o astfel de alegere corelativ dreptului de a nu fi supus discriminării, jurisprudenţa prin care s-a statuat segregarea copiilor romi în educaţie ca formă de discriminare directă pe baza originii etnice precum şi importanţa realizării unui just echilibru între interesul copilului şi cel al şcolii. Nu în ultimul rând, este analizată demarcaţia dintre discriminarea pozitivă (interzisă) şi acţiunea pozitivă/măsura afirmativă (permisă) în legătură cu dreptul de reprezentare politică al minorităţilor naţionale şi acordarea locurilor distincte pentru copii romi în sistemul de învăţământ.  

Cuvinte cheie: discriminare directă, discrimination by association, segregation, ethnic origin, Comisia Europeană, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării