NRDO

Corneliu-Liviu Popescu, La pratique contentieuse dans l'urbanisme en Roumanie - le cas de la Cathédrale catholique de Bucarest

Construirea unei clădiri de birouri în apropierea Catedralei catolice din București –clasificată ca monument istoric -, posibilă datorită unei legislații confuze și urmată de abuzuri administrative și disfuncții ale justiției, reprezintă o violare a libertății de religie, libertății de asociere, respectul proprietății, dreptul la un proces corect și la remediu efectiv, ca drepturi consacrate prin Convention for the Protection of Human Rights

and Fundamental Freedoms.

Cuvinte-cheie: Catedrala catolică, libertatea de religie, libertatea de asociere, respectul proprietății, dreptul la un proces corect și la remediu efectiv, Convenția europeană a drepturilor și libertăților fundamentale ale ființei umane

Valentin Constantin, Excepția de neconstituționalitate formulată de stat

Legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale include statul în categoria celor care se pot proteja prin excepția de neconstituționalitate. Este unul din motivele pentru care disponibilitatea Curții Constituționale de a se implica în luptele de partid, în forma ”conflictelor juridice de natură constituțională”, a avut consecințe atât de ample. Între ele: motivările in extenso pentru decizii politice nerezonabile, justificările schematice și lipsite de înțelegere pentru excepțiile cetățenilor, termenele de favoare pentru arbitrajul politic, termenele exagerat de lungi pentru particulari. Principala sa funcție, de protectoare a drepturilor fundamentale, a trecut pe plan secund.

Cuvinte-cheie: conflicte de lege, arbitraj, drepturilor fundamentale, decizii politice, Curtea Constituțională

Gabriel Andreescu, Observații pe marginea cauzei  Sindicatul „Păstorul cel Bun” c. România

Cauza Sindicatul „Păstorul cel Bun” c. România are meritul de a pune față în față drepturile fundamentale ale omului, printre care libertatea de gândire, conștiință și religie și libertatea de asociere, și de cealaltă parte, principiul autonomiei cultelor. Studiul face un scurt rezumat al cauzei, trece în revistă reacțiile interne la hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului și face apoi considerații privind dimensiunea instituțională, respectiv dogmatic-spirituală a religiei, pe linia distincției weberiene. Interesele de putere și mercantile ale bisericilor, rezultând din formele instituționalizate de practicare a religiei, le fac pe acestea adversare ale afirmării unitare a drepturilor omului. Drept urmare, ca apărătoare a valorilor și drepturilor înscrise în Convenția europeană a drepturilor omului, CEDO va supune principiul autonomiei cultelor la standardele of human rights and fundamental freedoms.

Cuvinte-cheie: libertatea de gândire, conștiință și religie, libertatea de asociere, Sindicatul „Păstorul cel Bun”, Convenția europeană a drepturilor omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului