NRDO

Corneliu-Liviu Popescu, Neconvenționalitatea și neconstituționalitatea dispozițiilor legale privind retragerea cetățeniei române pe motive vizând siguranța națională sau terorismul

Rezumat: Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române, corelată cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, cu Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, cu Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și cu Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, permite retragerea cetățeniei române pe motive ce țin de siguranța națională sau de terorism. Această măsură are caracter "penal" în sens european autonom. Legislația în materie este vagă, imprecisă, lacunară și nu oferă garanții împotriva arbitrariului.     Procedura este administrativă, ordinul de retragere fiind de competența președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, cu posibilitatea unei acțiuni în anulare în contencios administrativ, în fața instanței judecătorești de contencios administrativ. Procedura de contencios administrativ pornește de la prezumția de legalitate a actului administrativ atacat și nu conține reguli exprese privind accesul la informațiile clasificate care au fundamentat decizia, iar hotărârea de primă instanță este definitivă. Distinct, pentru aceleași fapte este posibilă condamnarea penală a persoanei pentru infracțiuni privind siguranța națională a României sau terorismul, la pedepse privative de libertate. Ulterior retragerii cetățeniei române, persoana în cauză poate fi expulzată și/sau i se poate refuza intrarea pe teritoriul României.

            Textele legale aplicabile sunt în consecință neconstituționale, ele violând în același timp legalitatea penală, dreptul la un proces penal echitabil - caracterul judiciar al condamnării, egalitatea de arme, prezumția de nevinovăție, drepturile apărării, dublul grad de jurisdicție, non bis in idem - și dreptul la respectarea vieții private și de familie, adică art. 6, art. 7 și art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului și art. 2 și art. 4 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenție.

            Cuvinte cheie: penal; previzibilitatea legii. legalitatea penală, dreptul la un proces echitabil, egalitatea armelor, drepturile apărării, prezumția de nevinovăție, siguranța națională, terorismul, retragerea cetățeniei

Gabriel Andreescu, Conceptualizarea colaboraţionismului cu regimul comunist în dimensiunea lui represivă

Rezumat: Studiul aduce argumente pentru schimbarea actualului sistem al deconspirării și reconstruirea lui din perspectiva eticii și politicii memoriei. Printre propuneri se află cuprinderea agenților angajați în instituțiile ori componentele instituționale care acționau ca poliție politică comunistă, și nu doar ai Securității; separarea procedurilor de deconspirare în cazul informatorilor și respectiv, a agenţilor de securitate; inversarea sarcinii probei în ce priveşte cadrele; reliefarea a două teste distincte în definirea colaboraționismului: a drepturilor omului și a asistenței date instituțiilor represive; introducerea unei categorii paradoxal absentă astăzi din lege, a ”agenților de influență care au colaborat cu Securitatea”; separarea problematicii cunoașterii trecutului, care ține de materia deconspirării, de evaluarea responsabilităților, care ține de materia lustrației.

Prin analiza cazului Nicolae Breban am pus în evidență importanța introducerii criteriilor de proporționalitate și rezonabilitate și s-au introdus următoarele întrebări-criterii de apreciere a colaborării: (a) a acţionat persoana verificată pe baza unor cerinţe ale Securităţii?; (b) a acţionat pentru interese ale regimului contrare celor ale unor persoane individuale ori ale societății?; (c) a avut contacte și a răspuns cerințelor Securității cu un anumit grad de sistematicitate, coerenţă etc.

Luând ca punct de plecare sentința Curţii de Apel Bucureşti privindu-l pe Nicolae Breban și recursul scriitorului, studiul face aprecieri asupra documentării și probării actelor de colaborare.

Cuvinte cheie: colaborator, Securitate, comunism, represiune,  etica memoriei, politica memoriei, Legea nr. 187/1999, CNSAS, Nicolae Breban, Curtea de Apel București

Roxana Prisacariu, Romi şi români, libertate de opinie şi discriminare. Opinii pornind de la două articole de presă

Rezumat: Obligativitatea tratamentului egal al persoanelor ce-si exprimă judecățile de valoare subiective este unanim acceptată. Totuşi, apartenența la o minoritate sau la o majoritate poate determina, in societățile în care există inegalități istorice, un tratament diferit al unor persoane aflate în situații asemănătoare.

Pornind de la două exemple de mesaje publice cu potențial depreciativ, studiul analizează câteva argumente si contraargumente pentru un tratament juridic diferit ale unor comportamente asemănătoare ale unor persoane aparținând unei minorități vulnerabile față de cele aparținând majorității.

Raționamentul lucrării porneşte de la principiul egalitatății aplicat în context românesc, argumentele fiind extrase din practica Curții de la Strasbourg, precum şi din doctrina privind discriminarea asimetrică şi instituțională.

Cuvinte cheie: Romi, libertate de exprimare, discriminare asimetrică, discriminare instituțională, grup vulnerabil