NRDO

Valentin Constantin,  Noua propunere legislativă de revizuire a Constituției și drepturile omului

Abstract: În februarie curent, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra propunerii legislative de revizuire a Constituției prezentate de un grup de deputați și senatori. Proiectul cuprinde, inter alia, mai multe modificări în materia drepturilor fundamentale. Am comentat patru intervenții ale Curții Constituționale. Prima intervenție reprezintă un exemplu deconcertant de teorie politico-juridică care nu susține soluția argumentată. Am discutat apoi despre o încălcare gravă a limitelor revizuirii, care demonstrează slaba aderență a elitei de partid la principiile statului de drept. Autorii propunerii legislative și-au propus să modifice și normele procesului echitabil. Modificarea referitoare la probele din procesul penal a fost eliminată de Curte pretorian, fără ca subiectul să beneficieze de o justificare rezonabilă. În fine, am subliniat o propunere de modificare care se referă la răspunderea magistraților pentru erorile judiciare. Din păcate, Curtea nu a respins de plano ideea răspunderii judecătorilor pentru acest tip de erori.

Keywords: constituţie, revizuire, proces echitabil, justificare rezonabilă, eroare judiciară, Curtea Constituțională

Carmen Achimescu, Le contrôle des actes des organisations internationales devant le juge de Strasbourg

Abstract: Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (ECfHR) a arătat faptul că nici participarea la viața internațională, nici transferul de competențe către organizații internaționale nu exonerează statul de obligațiile asumate prin ratificarea Convenției europene a drepturilor omului. Controlul efectuat de ECfHR asupra normelor derivate produse în sisteme juridice internaționale reprezintă o dovadă clară în acest sens. Acest control este indirect, având la bază un act național de aplicare a normei derivate, iar nu norma derivată ca atare; în plus, este vorba de un control cu o geometrie variabilă în funcție de circumstanțele fiecărei cauze. Marja națională de apreciere de care statul dispune în aplicarea dreptului internațional, precum și nivelul de protecție a drepturilor omului într-un anumit sistem juridic internațional sunt concepte flexibile pe care Curtea le utilizează pentru a justifica modularea controlului de convenționalitate. Astfel, instanța de la Strasbourg a putut să instituie și să mențină o prezumție de protecție a drepturilor omului la un nivel echivalent celui garantat de ECfHR raportat la fostul prim pilon comunitar al ordinii juridice a Uniunii Europene; Curtea a refuzat însă extinderea acestei prezumții pentru întregul sistemului juridic al Uniunii Europene sau pentru alte sisteme juridice internaționale.

Keywords:: judecător european, marja de apreciere, protecţie echivalentă, organizaţii internaţionale,  Convenția europeană a drepturilor omului 

Gabriel Andreescu, Câteva noţiuni din Raportul final al Comisiei Wiesel

Abstract: Studiul analizează efectele unor opţiuni conceptuale ale Raportului final al Comisiei Internaţionale pentru Studiul Holocaustului în România în înţelegerea fenomenului antisemit interbelic şi propune altele noi. Contrar definiţiei de doctrină a Holocaustului, am optat pentru definirea Holocaustului ca „genocid al evreilor”, ceea ce în cazul românesc acoperă acţiunile criminale din Transnistria, perioada 1941-1943. Am arătat că insistenţa care se dă ideii de continuitate a antisemitismului în istoria României poate pune în obscuritate atitudinile contrare decisive pentru emanciparea evreilor în anii `920. Am pus în lumină construirea în Raportul final a ideii unei „identităţi etno-culturale româneşti antisemite”. În probarea aspiraţiilor către modernitate a elitei politice care avea să conducă România Mare până în anul 1937, studiul invocă actele normative fundamentale (precum Constituţia, Legea cultelor) şi aplicarea lor cu efecte practice în integrarea comunităţii evreieşti. Această elită modernizatoare s-a confruntat cu un puternic curent naţionalist-ortodoxist, antisemit, care a ajuns să domine viaţa publică după anul 1937. Un rezultat al reconstrucţiei conceptuale este definirea a patru perioade ale istoriei interbelice: anii antisemitismului societal, ai antisemitismului instituţionalizat, ai antisemitismului de tip anarhie instituţionalizată şi ai Holocaustului.

Keywords:: antisemitism, Holocaust, societal, Raport final, interbelic, Comisia Internaţională pentru Studiul Holocaustului în România

Aurora Ciucă, Feţele  self –ului  în oglinda publică

Abstract: Lucrarea tratează problematica autodefinirii persoanei în viaţa publică sub dimensiunea sa juridică, ca drept la imagine, parte a dreptului la viaţă privată. Sensul căpătat astăzi de”viața privată” a depășit limitele inițiale impuse de viața de familie ori respectul datorat domiciliului şi corespondenței și s-a extins la corpul  persoanei, la emoțiile sale și la orice aspecte personale ce ajung în viața publică fără acceptul propriu sau deformate. Se adaugă aspectele private dezvăluite public de persoanele  care caută să-şi compună o identitate publică. Lucrarea discută: self-ul ca alteritate, străinul implicând redefinirea şi reconstruirea identitară atât la nivel individual cât şi comunitar; self-ul virtual, cu noua problematică a radierii „trecutului digital” ; corpul comercializat şi conflictele care se produc între mai multe ”imagini de sine”; corpul modificat, cum este transsexualitatea, ca sentiment psihic de apartenenţă la celălalt sex; corpul ca (re)construcţie în legătură cu tema ”dictaturii” imaginii; self-ul ca libertate faţă în faţă cu fragmentarea persoanei în mici piese care ajung să facă imposibilă recompunerea imaginii reale.

Keywords:: self, imagine publică, viaţă privată, alteritate, transsexualitate, spaţiu virtual, corpul comercializat, dictatura imaginii, Internet