NRDO

Adrian Szelmenczi, Cu privire la Avizul nr. 4 al Comitetului Consultativ referitor la aplicarea de către România a Convenției-cadru pentru protecția minorităților național

Rezumat: Articolul de față discută despre modul în care România își respectă angajamentele luate cu privire la respectarea drepturilor minorităților naționale. În prima parte, fac un rezumat al ultimului Aviz al Consiliului Europei, în a doua parte detaliez câteva cazuri din jurisprudența națională privind drepturile minorităților naționale. Am arătat că, deși România are o legislație satisfăcătoarea în ceea ce privește drepturile minorităților naționale, aceasta este adeseori încălcată chiar cu concursul instanțelor naționale. Acestea fie ignoră convențiile internaționale semnate și ratificate de România, fie interpretează cu rea credință legislația națională într-o manieră nefavorabilă minorităților naționale. Eforturile autorităţilor româneşti nu sunt îndreptate, în genere, spre aplicarea cu bună credință a prevederilor Convenției-cadru, ci pe identificarea unor pârghii legislative în vederea restricționării drepturilor minorităților naționale.

Cuvinte cheie: minorități naționale, drepturi lingvistice, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale

Emil Moise, Decizia CNCD privind discriminarea prin punerea de note la disciplina Religie. Un pas spre susţinerea interesului superior al copilului

Rezumat: Articolul cercetează unul din mecanismele îndoctrinării religioase din România, luarea în calcul a notelor la disciplina Religie pentru stabilirea mediei generale. Am analizat sesizarea doamnei Violeta Rădăcină, mama unui copil care a pierdut premiul întâi întrucât nu a urmat disciplina Religie, și a Asociației Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință, cu același obiect. Am evaluat răspunsul autorităților la aceste sesizări, cu accent pe hotărârile CNCD nr. 632/2017 și nr. 212/2018, de recunoaștere a caracterului discriminatoriu al notării elevilor la ora de Religie, când măresc media generală, în condițiile în care nu există alte materii facultative. Am arătat că acestea trasează o nouă direcție în sistemul public de educație, preuniversitar, din România. Cercetarea se raportează la principiile Convenției ONU privind Drepturile Copilului, subliniate la evaluarea rapoartelor privind respectarea de către unele state a drepturilor copiilor (Lesoto, Polonia, Italia).

Cuvinte cheie: educația religioasă, drepturile copilului, Violeta Rădăcină, CNCD, Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință, Convenția privind drepturile copilului

Gabriel Andreescu, Deciziile politice ale CNCD. Ce se poate salva din libertatea de exprimare?

Rezumat: Studiul analizează hotărârile CNCD în cazurile fostului prim-ministru Mihai Tudose, premierei Viorica Dăncilă, preşedintelui Klaus Iohannis, procuroarei şefă Laura Codruța Kövesi, senatorului Şerban Nicolae, jurnalistului Corneliu Tudor Popescu, publicaţiei Times New Roman argumentând asupra caracterului lor politic. Pe această linie, am arătat confuzia dintre discriminare și insultă în câteva din aceste decizii și pericolul ca CNCD să asume competențe în materia insultei, incompatibile cu prerogativele sale. Am comentat câteva evaluări ale CNCD privind atribuiri identitare în cazuri care țin de interese și politici publice. O secțiune a articolului se adresează prevederilor art. 15 al OG 137/2000 menit să protejeze demnitatea persoanelor și grupurilor. Analiza aspectelor enunțate mai sus este baza câtorva răspunsuri la întrebarea: „Ce se poate salva din libertatea de exprimare?”.

Cuvinte cheie: Mihai Tudose, Viorica Dăncilă, Klaus Iohannis, Times New Roman, CNCD, art. 15 al OG 137/2000, insultă, politici publice, libertatea de exprimare