NRDO

Effi Fokas, Evolutii ale pluralismului religios în Europa

Rezumat: Articolul introductiv definește fundalul conceptual în raport cu care restul acestui număr special al NRDO, ocazionat de decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul Tothpal și Szabo împotriva României, poate fi citit. Argumentez că jurisprudența Curții ar trebui să fie analizată nu numai în cadrul îngust al efectelor imediate, concrete ale deciziilor sale, ci și ţinând seama de efectele sociale pe care le generează la nivel local și pe termen mai lung. De asemenea, articolul prezintă pe scurt proiectul GRASSROOTSMOBILISE, finanțat de Consiliul European pentru Cercetare, care a utilizat tocmai o astfel de perspectivă în analiza sa în ceea ce priveşte jurisprudența CEDO privind libertatea religioasă.

Cuvinte cheie: GRASSROOTSMOBILISE, curte de justiție, dinamici sociale, Biserica majoritară, Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Mihai Popa, Liviu Andreescu, Protecţia juridică a grupurilor religioase în lumina deciziei CEDO în cazul Tothpal şi Szabo împotriva României (2019)

Rezumat: Hotărârea recentă a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul Tothpal și Szabo împotriva României, prin care a decis că pedepsele a doi pastori – pentru a fi continuat să-şi conducă congregațiile care îi susțineau deşi fuseseră caterisiţi - au încălcat Articolul 9 din Convenția Europeană, finalizează conturarea jurisprudenței Curții în ceea ce priveşte libertatea religioasă. În acest articol, dorim să oferim un context mai amplu pentru Hotărâre și să deliniem implicațiile sale mai largi asupra vieții religioase din România în momentul de față. În acest scop, vom prezenta cazul Tothpal și Szabo alături de alte două cazuri recente similare; analizăm evoluţia acestora în instanțele naționale; plasăm recenta Hotărâre a CEDO în cadrul jurisprudenţei Curţii privind libertatea religioasă; și, în final, discutăm impactul potențial al Hotărârii asupra interpretării dispozițiilor legii româneşti privind libertatea religioasă.

Cuvinte cheie: libertate religioasă, profesia de preot, cazul Tothpal și Szabo împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Elena Lazăr, Sclavie, servitute și muncă forțată în sistemul CEDO: concept și evoluție actuală

Rezumat: Sclavia, aservirea și munca forțată modernă reprezintă subiecte tabu în societatea contemporană, un fenomen ignorat de către  toți. Subliniem aici că, pe de o parte, nu există o definiție la nivelul Convenției europene a drepturilor omului a tuturor acestor concepte iar, pe de altă parte, jurisprudența Curții arată reticența acesteia față de recunoașterea a noi forme de sclavie, aservire sau muncă forțată.

Cuvinte cheie: muncă forțată, sclavie, aservire, remunerație, Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Gabriel Andreescu, Privind un eseu despre Ungaria, Transilvania și Trianon 

Rezumat: Am analizat articolul „Cele două Ungarii, Transilvania şi Trianon-ul” accentuând asupra aspectelor generale privind temele și tezele sale, dar am notat  și raporturile pe care autorul, Dan Dungaciu, le are cu instituții cu miză, precum Academia Română și Ministerul Afacerilor Externe. Am urmărit argumentele aduse de autor în susținerea că astăzi Ungaria și liderii comunități maghiare transilvane au obiective iredentiste și deci reprezintă un pericol pentru autoritatea românilor asupra Transilvaniei. Deși pleacă de la reproșuri firești față de politica lui Victor Orban și FIDESZ, Dungaciu trece dincolo de astfel de aspecte pentru a intra în fondul relațiilor româno-maghiare. Am elaborat asupra națiunii culturale, concept major pentru cultura politică a maghiarilor. Am pus în oglindă efectele acordării cetățeniei locuitorilor maghiari din țările vecine Ungariei cu politica românească în același domeniu. În analiză am adus în dezbatere elementele care determină fidelitatea persoanelor față de comunitatea politică căreia consideră că ăi aparțin. În anexă m-am oprit asupra manipulării textului Declarației de la Alba Iulia de către Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.

Cuvinte cheie: antimaghiarism, iredentism, cetățenie, Dan Dungaciu, Victor Orban, Ioan-Aurel Pop, Trianon