NRDO

Gabriel Andreescu, Pentru o cercetare aprofundată a relațiilor româno-maghiare în anii Centenarelor. Alienare, emancipare, coeziune și națiune culturală (I)

Rezumat: Studiul deschide seria de teme pe care le apreciez drept relevante pentru evoluțiile recente ale problematicii româno-maghiare. Cadrul în care se desfășoară relațiile româno-maghiare a suferit în ultimii ani transformări profunde. Dintre factorii care au determinat aceste schimbări sunt de luat în considerare căpătarea cetățeniei ungare de către mulți maghiari din România, creșterea investițiilor ungare în Transilvania, influența FIDESZ între maghiari, alienarea comunității maghiare în paralel cu creșterea contactelor ei cu Ungaria și, simultan, emanciparea ei de influența statului român. Asupra acestor subiecte au fost făcute puține investigații. Numeroasele scrieri, cu un caracter predominant ideologic publicate cu ocazia celebrării celor două centenare, al Marii Uniri și al Tratatului de la Trianon, nu pot ține locul cercetărilor necesare unor politici adecvate față de noile realități ale problematicii româno-maghiare. Paradigma „reconcilierii româno-maghiare” dominantă în anii 1990 și în prima parte a anilor 2000 pare depășită. Această primă parte a studiului constituie o introducere în subiectul „cercetărilor lipsă”. Analiza se oprește asupra temei actorilor relevanți, decizional și prin influențarea opiniei publice, în tratarea relațiilor României cu maghiari din țară și cu Ungaria.

Cuvinte cheie: cercetare, centenar, Trianon, Marea Unire, minoritate maghiară, Securitate, Academia Română

Adrian Szelmenczi, Minoritatea maghiară în inițiativele legislative din Parlamentul României. Studii de caz din perioada 2012 - 2020

Rezumat: Articolul de față face o prezentare succintă a inițiativelor legislative pe care le-am identificat ca fiind în legătură cu drepturile minorităților naționale sau cu relația dintre minorități și majoritate. Accentul cade în special pe minoritatea maghiară care, conform datelor empirice adunate, s-a dovedit a fi o preocupare și o țintă a unora dintre membrii Parlamentului României în ultimele două legislaturi. Am urmărit principalele aspecte care țin de procesul legislativ, de la depunere până la votul final în Parlamentul României, respectiv, dacă e cazul, până la promulgare: expunerea de motive a inițiatorului legii, avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului României și rezultatul votului în camera decizională. În urma analizei, am identificat 13 proiecte de lege care corespund criteriilor menționate mai sus, în 10 dintre acestea minoritatea maghiară fiind menționată ca țintă ă a unor reglementări care se doreau a fi mai restrictive decât cele aflate în vigoare sau care adăugau restricții nelegiferate până în prezent. Cu excepția unui singur proiect de lege (cel legat de stabilirea zilei de 4 iunie ca ziua tratatului de la Trianon), toate celelalte au fost respinse cu o majoritate covârșitoare.

Cuvinte cheie: minorități naționale, drepturile omului, maghiari, CNCD, naționalism, șovinism, inițiative legislative