NRDO

Corneliu-Liviu Popescu, Data încetării calității de Parte la Convenția europeană a drepturilor omului

Rezumat: Un stat sau Uniunea Europeană poate înceta să mai fie Parte la Convenția europeană a drepturilor omului prin denunțarea Convenției, dacă a avut calitatea de Parte cel puțin 5 ani și cu un preaviz de (cel puțin) 6 luni. Un stat care încetează să mai fie Membru al Consiliului Europei (prin retragerea din Organizație sau prin excludere) încetează de plin drept și fără nicio altă formalitate să mai fie Parte la Convenție, în aceeași zi cu încetarea calității de Membru al Consiliului Europei. Dacă aceste două motive de încetare a calității de stat Parte la Convenție (denunțarea Convenției și încetarea calității de Membru al Consiliului Europei) intervin în același timp, data încetării calității de Parte la Convenție este cea mai scurtă.

În cazul specific al Rusiei în urma agresiunii militare împotriva Ucrainei, întrucât aceasta s-a retras voluntar din Consiliul Europei pe data de 15.03.2022, excluderea sa din Consiliul Europei, decisă de Comitetul Miniștrilor pe data de 16.03.2022, nu este validă, iar Rusia a încetat să fie Parte la Convenție pe data de 31.12.2022, în ziua și ca efect automat al încetării calității de Membru al Consiliului Europei, iar nu pe data de 16.09.2022, adică la 6 luni după excluderea sa din Consiliul Europei, întrucât excluderea nu este validă, iar preavizul de 6 luni nu este aplicabil decât în cazul denunțării Convenției. Violările drepturilor omului comise de Rusia între 16.09.2022 și 31.12.2022 intră în competența ratione temporis a Curții Europene a Drepturilor Omului, contrar a ceea ce Curtea a statuat când și-a limitat jurisdicția temporală privind Rusia la faptele comise până pe data de 16.09.2022.

Cuvinte cheie: Convenția europeană a drepturilor omului; Parte; Denunțare; Consiliul Europei; Membru; Încetarea calității de Membru

Liviu Andreescu, Despre discriminare în America: servicii expresive pentru căsătoriile gay și măsuri pozitive pentru universități în două decizii recente ale Curții Supreme a SUA

Rezumat: Articolul discută două decizii recente – vara anului 2003 – ale Curții Supreme a Statelor Unite: Students for Fair Admissions c. Harvard și 303 Creative c. Elenis. Prezintă contextul acestora, rezumă opinia majoritară a Curții și unele opinii divergente și anticipează implicațiile probabile ale acestora. Publicul țintă al articolului sunt profesioniștii români interesați de problemele de discriminare, precum și de guvernul și politica americană în general.

Cuvinte cheie: discriminare, drepturi de bază, studii superioare, căsătorie între persoane de același sex, libertate de exprimare, rasă

Vlad Babenco, Explorarea intereselor politice ale persoanelor LGBT+ din România prin interviuri orale semistructurate

Rezumat: Articolul propune și testează o soluție metodologică de investigare a intereselor politice ale persoanelor LGBTQIA+ care trăiesc în România prin metoda interviului oral semistructurat. Demersul, chiar fără atingerea standardelor unei cercetări statistice, asigură o informație prețioasă despre problematica LGBTQIA+ din România. Studiul este realizat pe baza a 22 de interviuri și evidențiază informații despre experiențele de viață ale respondenților, precum și cunoașterea de către persoanele queer a societății civile pro-LGBTQIA+ și interacțiunea acestora cu ea. Obiectivul central, investigarea intereselor politice, este atins prin construirea unui index de interese politice LGBTQIA+ și a unui clasament al acestora.

Cuvinte cheie: interese politice, LGBTQIA+, teorie queer, intersecționalitate, reprezentare