NRDO

Corneliu-Liviu Popescu, Accesul la justiţia constituţională pe calea contenciosului administrativ 

            Dreptul de acces la Curtea Constituţională, pentru contestarea validităţii constituţionale a unei legi sau ordonanţe a Guvernului, prin invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa unei instanţe judecătoreşti, este garantat de Constituţie.

            În cazul specific al ordonanţelor Guvernului, o acţiune directă în faţa instanţelor judecătoreşti de contencios administrativ a fost considerată neconstituţională de Curtea Constituţională, cu motivarea că excepţia nu poate fi transformată în acţiune.

            În acelaşi timp însă, un posibil conflict de interpretare între Curtea Constituţională, instanţele judecătoreşti de contencios administrativ şi instanţele judecătoreşti ordinare nu trebuie să ducă la împiedicarea accesului real şi efectiv la justiţia constituţională.

Gabriel Andreescu, De la gafa preşedintelui Traian Băsescu la problematica discriminării

Studiul argumentează că în spaţiul privat nu se poate cere interzicerea „deosebirilor, excluderilor, restricţiilor sau preferinţelor” la nivel de opinie şi declaraţii. În acest sens, prin sancţionarea preşedintelui Traian Băsescu, CNCD a extins în mod greşit competenţele sale.

Alte argumente privesc eroarea introducerii Secţiunii a V-a în Ordonanţa 137/2000 care identifică inadecvat o valoare, demnitatea personală, cu un drept. Consecinţa a fost aplicarea acestui act normativ fără posibilitatea asigurării principiilor de claritate, proporţionalitate şi predictibilitate indispensabile unei norme.

 Eliminarea acestei părţi a Ordonanţei 137/2000 ar permite CNCD să pună accentul pe faptele de discriminare propriu-zise şi pe acele politici pozitive capabile să diminueze caracterul violent exclusivist şi ofensator a unei părţi a limbajului public. În ceea ce priveşte incitarea la ură rasistă şi xenofobă, aceasta este de domeniul legii penale.

Radu Chiriţă, Independenţa şi imparţialitatea magistratului sau tipuri de neutralitate a puterii judiciare (II) 

Al doilea aspect al neutralităţii magistratului este legat de obligativitatea asigurării imparţialităţii acestuia. Noţiunea europeană de imparţialitate implică atât o abordare de ordin subiectiv, ce interzice prejudecata magistratului, cât şi o abordare de ordin funcţional, ce implică o interdicţie a magistratului de a se pronunţa asupra unor chestiuni analizate anterior cu un alt prilej. Astfel, necesitatea asigurării unei instanţe imparţiale din punct de vedere funcţional nu înseamnă altceva decât o interdicţie a cumulului de decizii a unui magistrat în cursul unui unic litigiu, indiferent dacă acest litigiu unic este obiect al uneia sau al mai multor proceduri. Partea finală a stadiului este concentrată pe analiza jurisprudenţei române în materie, puţină cantitativ, dar mai ales calitativ şi concluziei finale, care sugerează drept remediu al lipsei de neutralitate a magistratului creşterea transparenţei actului de justiţie.

Liviu Andreescu, Educaţia religioasă în câteva ţări europene

Analiza sistemului de educaţie în ţările europene permite autorului să arate că: (a) multe practici europene în materie de educaţie religioasă întrunesc la nivel formal aproape toate atributele identificabile la sistemul educaţiei religioase din România; (b) formulele existente reflectă aranjamente istorice, supuse astăzi unei evoluţii istorice pentru a pune educaţia religioasă în acord cu concepţiile mai generale despre educaţia copiilor; (c) în ceea ce priveşte practicile educaţiei religioase din Europa de Vest, acestea au fost ajustate constant prin subordonarea lor la principiile mai adânci ale libertăţii de gândire, conştiinţă şi religie şi al interesului superior al copilului; (d) în timp ce într-o parte considerabilă a Europei de Vest tendinţele dominante au dus la apropierea educaţiei religioase de obiectivele şi strategiile formulei non- sau multi-confesionale, în România tendinţa a fost de continuă parohializare a educaţiei confesionale.

Aceste este şi unul din motivele care explică de ce sistemul de educaţie confesională din România rămâne larg predispus abuzurilor.