NRDO

Rodoljub Etinski, Analiză retrospectivă şi prospectivă a drepturilor omului în Uniunea Europeană

Articolul discută specificităţile procesului de recunoaştere şi dezvoltare a drepturilor omului în dreptul comunitar. Comentează starea actuală a drepturilor omului în Uniune, ca şi posibila lor evoluţie. Sunt evaluate consecinţele acordării Cartei Drepturilor Fundamentale a UE unui statut egal cu cel al prevederilor Tratatelor fondatoare. Cum principiile generale ale dreptului comunitar au fost recunoscute ca legislaţie care controlează legalitatea legilor secundare, drepturile omului reprezintă criterii de legalitate a actelor normative ale Uniunii. Este subliniată importanţa articolului 263(4) al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, care prevede dreptul unei persoane fizice sau juridice să formuleze o acţiune împotriva actelor al căror destinatar este sau care o privesc direct şi individual, precum şi împotriva actelor normative care, fiind adresate unei alte persoane, o privesc direct.

Cuvinte cheie: drepturile omului, Uniunea Europeană, Tratatele fondatoare, principii generale ale dreptului comunitar, Carta Drepturilor Fundamentale a UE

Aurora Ciucă, Advocaten voor de Wereld VZW – hotărâre a CJCE privind mandatul european de arestare

Studiul analizează instituţia mandatului european de arestare, conceput ca un instrument simplificat de asistenţă judiciară în domeniul penal menit să înlocuiască procedura extrădării dintre statele membre. Autoarea vede în mandatul european de arestare o procedură clară, unică, apreciind calitatea ei de a fi strict judiciară. Sunt analizate implicaţiile realizării unui spaţiu judiciar european, printre care posibilitatea remiterii naţionalilor. Trecând de la planul teoretic la hotărârea Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene în cauza Advocaten voor de Wereld VZW vs. Leden van de Ministerraad, studiul pune în evidenţă (a) aprecierea că tratatele UE au printre obiective realizarea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie şi (b) distincţia dintre rolul mandatului european de arestare şi tema armonizării legislaţiilor penale în domeniile infracţiunilor.

 Cuvinte cheie: mandatul european de arestare, spaţiu judiciar european, legislaţie penală, Acordul Schengen, Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene

Gabriel Andreescu, Argumentele noii ofensive oficiale împotriva drepturilor colective

 Studiul se doreşte o deconstrucţie sistematică a unor acuze aduse drepturilor colective precum: drepturile colective sunt prea vagi din punct de vedere substanţial şi procedural impracticabile; ele au ca finalitate asigurarea, pentru minorităţile naţionale, a personalităţii juridice în interiorul statelor şi pe plan internaţional; acest concept are ca intenţie autodeterminarea minorităţilor; poziţia constantă a României de respingere a concepţiei drepturilor colective pentru minorităţi este confirmată şi susţinută de documentele fundamentale ale Uniunii Europene. Sunt supuse analizei şi argumentele oficialilor români privind respingerea independenţei Kosovo, prezentate drept corolar al contestării drepturilor colective.

 Cuvinte cheie: drepturi colective, drepturi individuale, minorităţi naţionale, autodeterminarea minorităţilor, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale

Dezideriu Gergely, Testul comparabilităţii în determinarea juridică a discriminării: incidenţa principiului egalităţii în materia salarizării la instanţele judecătoreşti

 Articolul analizează subiecte de interes pentru personalul din sistemul judiciar în materie de  sporuri (confidenţialitate, vechime de  specialitate, executări penale, civile, instanţe reşedinţe de judeţ) salarizare (judecători-procurori instanţe comune spre deosebire de DNA şi DIICOT), promovare (judecători-procurori) etc. Dincolo de o parte teoretică, studiul tratează jurisprudenţa CEDO şi în special jurisprudenţa CNCD. Autorul şi-a luat libertatea de a pune în discuţie în special cazurile  în care a fost titular de dosare şi să prezinte hotărârile redactate de el.

 Cuvinte cheie: discriminare, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Convenţia europeană a drepturilor omului, jurisprudenţă, sistem judiciar

Alina Gentimir, Dreptul unui suspect de terorism de a fi informat despre motivele arestării sale

 Exerciţiul puterilor poliţieneşti, cum ar fi arestarea şi detenţia, reprezintă a limitare a libertăţii personale tolerată în interesul prevenirii şi detectării actelor penale. Utilizarea acestor puteri rămâne o chestiune dezbătută, ce atrage atenţia publicului larg, mai ales fiindcă s-a sugerat că uneori are loc în mod discriminatoriu. Privarea de libertate, sub forma împiedicării unor acţiuni, percheziţiei sau arestării, este legitimă doar în baza legii şi în circumstanţe specifice, inclusiv, conform articolului 5 alineatul 1(b) al CEDO, detenţia persoanei  pentru scopul de a împlini o obligaţie legală; sau, conform articolului 5 alineatul 1(c) al CEDO, în scopul de a o aduce înaintea autorităţilor legale competente pe baza suspiciunii rezonabile că a comis o faptă penală. La fel de importantă este condiţia ca informarea să se facă într-o limbă pe care suspectul o înţelege.

 Cuvinte cheie: terorism, privare de libertate, reţinerea legală, răspundere penală, prejudecăţi rasiale, Convenţia europeană a drepturilor omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului