NRDO

Valentin Constantin, Curtea Constituţională între fair-play şi „motivarea de subzistenţă”

Rezumat: Studiul analizează deciziile „crizei sociale” ale Curţii Constituţionale din 25 iunie 2010 pentru a pune în discuţie comportamentul Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie ca autor a două obiecţii de neconstituţionalitate; standardul de imparţialitate al judecătorilor Curţii Constituţionale în deciziile care se referă la pensiile magistraţilor; problematica pe care o ridică acestea ca temă a crizei dreptăţii.  Invocând principiul juridic al fair-play-lui adoptat în Belgia, lucrarea pledează să nu se desconsidere valoarea morală a fair-play-ului şi nici să se subestimeze importanţa lui practică în funcţionarea sistemelor normative. Concluzia lucrării este că având în vedere comportamentul lipsit de fair-play al Curţii Constituţionale şi nivelul precar al legitimării deciziilor, în particular, interpretarea circumstanţelor excepţionale, Curtea devine un factor al crizei sistemului de protecţie a drepturilor fundamentale.

            Cuvinte cheie: Curtea Constituţională, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, control de constituţionalitate, fair-play, standard de imparţialitate, circumstanţe excepţionale

Gabriel Andreescu, Minorităţi de practică sexuală?

Rezumat: Analizând fenomenul represiunii MISA şi a organizaţiei religioase Familia, lucrarea pune în evidenţă rolul central pe care l-au avut alegaţiile de natură sexuală în mobilizarea presei şi a populaţiei împotriva acestor grupări. Conexiunea dintre identitatea atribuită şi vulnerabilitate sugerează întrebarea dacă cele două cazuri nu motivează introducerea categoriei de „minoritate de practică sexuală”, prin analogie cu minoritatea de orientare sexuală. Un argument în acest sens ar fi importanţa recunoaşterii unei identităţi de grup în cazul discriminărilor grave şi sistematice, care transformă astfel de comportamente într-un tratament degradant. Contraargumentul are în vedere posibila diluare a semnificaţiei conceptelor originare prin multiplicarea „categoriilor”. Folosirea unei categorii de tipul „minoritate de practică sexuală” este motivată doar de contexte excepţionale - ceea ce pare însă a fi cazul în România actuală.

Cuvinte cheie: discriminare,  hărţuire, represiune, MISA, Familia, identitate, autoidentificare, cuplu spiritual, minoritate de conştiinţă, minoritate de orientare sexuală

Raluca Nicolae,  Limita art. 6 alin. (1) din Convenţia europeană a drepturilor omului în materie fiscală

Rezumat: Lucrarea trece în revistă jurisprudenţa actuală a aplicării art. 6 alin. (1) din Convenţia europeană a drepturilor omului în materie fiscală prin prisma hotărârilor Ferrazzini c. Italia şi Bendenoun c. Franţa.  Sunt comentate: neaplicarea art. 6 alin. 1 „aspectul civil” la contenciosul fiscal, noţiunea de „drepturi şi obligaţii cu caracter civil”, criticile aduse jurisprudenţei Ferrazzini, aplicarea art. 6 alin. 1 „aspectul penal” în materie fiscală, criteriile jurisprudenţiale pentru a determina o „acuzaţie în materie penală”, criteriile specifice materiei fiscale, limitarea sferei de aplicare a criteriilor Bendenoun, În concluzie, jurisprudenţa referitoare la domeniul de aplicare al art. 6 nu pare pe deplin stabilizată, uneori părând vagă şi complexă, iar dreptul la un proces echitabil are o dublă limită: inaplicabilitatea tradiţională a art. 6, conformă cu spiritul textului; aplicabilitatea forţată a textului, interpretarea judecătorilor europeni mergând în ultimii ani dincolo de text.

Cuvinte cheie:  dreptul la un proces echitabil, materie penală, drept civil, impozite, cod fiscal, dreptul fiscal represiv, litigii fiscale, jurisprudenţă