NRDO

Valentin Constantin, Iluziile controlului de constituționalitate ex-ante

Articolul pune în discuție eficiența controlului de constituționalitate ex-ante și, de asemenea, utilitatea deciziilor non-obligatorii (consultative) ale Curții Constituționale a României. Concluzia este aceea că există o slabă eficiență a controlului în sine și un efect negativ asupra prestigiului și autorității Curții Constituționale. Recenta decizie 789 din 17 iunie 2011, prin care Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra proiectului legii de revizuire a Constituției, demonstrează, în opinia mea, că acest tip de control eșuează în cazul celor două propuneri de revizuire analizate. Prima propunere se referă la extinderea duratei reținerii unei persoane de la 24 de ore la 48 de ore, secunda la instituirea unei răspunderi patrimoniale a judecătorilor pentru erorile judiciare pe care le-au produs, răspundere care ar urma să fie reglementată prin lege organică.

Cuvinte cheie: Curtea Constituțională, controlul constituțional ex-ante, durata detenției, responsabilitatea financiară a judecătorilor, erori judiciare

Gabriel Andreescu, Discriminare contra vs. discrimare pentru, deci contra… 

Studiul urmăreşte importanţa unui anumit tip de discriminare, pregnant în democraţia românească, democraţie anarhică în care dominaţia intereselor minoritare asupra binelui comun reprezintă un invariant al tranziţiilor electorale. Trei cazuri de privilegiere, de către stat, a unor actori sociali privaţi: parteneriatul stat-culte, sistemul de pensii speciale şi statutul minorităţilor religioase în mass-media publice oferă cadrul de definire a „discriminării pentru, deci contra.” Acest tip de discriminare are în vedere privilegii ce înlătură sau limitează accesul persoanelor ori grupurilor la oportunităţi legitime. În măsura în care „oportunităţile legitime” corespund drepturilor economice, sociale şi culturale, problematica „discriminării pentru, deci contra” îşi găseşte cadrul natural de interpretare şi aplicare în Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale. 

Cuvinte cheie: democrație anarhică, oportunități legitime, discriminare pentru, deci contra, Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale

Mariuca Oana Constantin, Clauza culturală în jurisprudența penală din România. Cazul mariajelor timpurii în comunitățile rome tradiționale

Studiul  ridică tema dacă în România se aplică clauza culturală deși nu există un cadru legal în acest sens şi arată că aceasta funcționează de facto, la nivelul jurisprudenței penale, fiind invocată în fața instanțelor și influențând verdictele și individualizarea pedepselor. Cercetarea a vizat „mariajele timpurii” practicate de unele comunităţi rome tradiţionale, având consecințe în plan infracțional. Am elaborat o schiță de raţionament etico-juridic al judecătorilor în rezolvarea acestei probleme și am raportat-o la criteriile etice de admisibilitate a derogărilor culturale stabilite de teoriile care au încercat să deceleze conflictul dintre norme şi obiceiuri. Am arătat că în România funcţionează un multiculturalism neliberal în raport cu unele practici culturale ale anumitor minorităţi rome tradiționale, cutume care afectează libertăţile şi drepturile unora dintre membrii lor. Prin concluziile studiului sunt date semnale pentru conştientizarea efectelor profunde şi mai puţin vizibile ale acestor tipare de verdicte, în plan socio-politic.

Cuvinte cheie: clauză culturală, multiculturalism neliberal, mariaje timpurii, comunități roma tradiționale, drepturile femeii, drepturile copilului

Delia Panait, Schimbările din organizaţia  Familia internaţional ca temă a libertăţii de gândire, conştiinţă şi religie

Lucrarea analizează problematica libertăţii religioase a membrilor comunităţii Familia internaţional, de tipul noilor mişcări religioase, aflată pe teritoriul României de 20 de ani. Sunt relevate statutul actual al minorităţii religioase, raportarea acesteia la cadrul legislativ din România, atitudinea populaţiei, mass media şi a  autorităţilor române, consecinţele alegerii “a fi membru al Familia internaţional.” Studiul descrie, prima oară în literatura de specialitate, transformarea radicală prin care trece organizaţia creştină Familia internaţional. Sunt  evaluate implicaţiile privind viaţa socială, profesională sau civică, individuală a membrilor, dimensiunea colectivă, definirea şi constituirea grupului format din cetăţeni români sau străini cu domiciliul stabil în România  care aderă la convingerile şi credinţele acestei minorităţi religioase. Sunt documentate cazurile care arată că statul român nu oferă Familia internaţional protecţia cuvenită, în ciuda garanţiilor legislative şi constituţionale.

Cuvinte cheie: Familia Internațional, noi mișcări religioase, credințe, minorități religioase, libertatea de gândire, conștiință și religie