NRDO

Corneliu_Liviu Popescu, Probele colaborării cu poliția politică a regimului totalitar comunist în România

Abstract: Legislația națională privind deconspirarea colaboratorilor fostei poliții politice comuniste prevede că unul dintre mijloacele de probă pentru stabilirea statutului de colaborator sunt notele agenților de securitate ce consemnează în scris declarațiile verbale ale respectivelor persoane. În jurispudența sa constantă, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională au stabilit că în absența oricărei probe directe privind colaborarea cu poliția politică comunistă (angajament de colaborator, note și rapoarte informative, chitanțe pentru sumele de bani încasate etc., scrise și/ori semnate de persoana în cauză) nu este acceptabil ca statutul de colaborator să fie atribuit exclusiv pe baza notelor întocmite de agenții Securității. Este evident că, prin această alegere, nu vor fi deconspirați unii veritabili colaboratori ai Securității, în ciuda probelor directe, chiar știindu-se că ar fi perfect posibil ca anumite rapoarte ale ofițerilor de Securitate să fie adevărate și că acele persoane ar fi dat informații Securității. Totuși, aceasă alegere este conformă cu principii generale de drept (prezumția de nevinovăție, ca formă a bunei credințe), inclusiv concepția teoretică generală, că justiția nu vizează adevărul absolut, ci adevărul judiciar (care estev adevărul stabilit pe baza probelor adminstrate conform cu legea de către un tribunal competent care respectă garanțiile procedurale).

Cuvinte cheie: colaborator, Securitate, jurisprudență, prezumția de nevinovăție, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Cosntituțională

Valentin Constantin, Excepția de neconstituționalitate formulată de stat

Abstract: Articolul comentează un nou exemplu de excepție de neconstituționalitate formulată de stat, în acest caz formulată prin Ministerul Justiției. Și de această dată, deferența Curții Constituționale a condus la o soluție greu de justificat din punct de vedere juridic. În numele separației puterilor în stat, Curtea a interzis instanțelor judecătorești să exercite un control asupra legislației salariale a magistraților, din perspectiva normelor de drept intern anti-discriminare. Curtea a omis însă să analizeze ordonanța anti-discriminare în funcție de obligațiile internaționale în materie asumate de România prin dreptul Uniunii Europene, pe care ordonanța le-a incorporat. Nici efectele Protocolului 12 la CEDO nu au fost analizate. De asemenea, Curtea a omis să analizeze modul în care judecătorii naționali trebuie să rezolve conflictul de norme între legea internă și tratatul internațional contrar.

Cuvinte cheie: excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională, separarea puterilor în stat, Ordonanța guvernului nr. 137/2000

Asztalos Ferenc Csaba, Limita de vârstă de pensionare diferită pe criteriul de sex în România – cauză de discriminare

Abstract: Analiza condiţiei legale a vârstei de pensionare diferită pe criteriul de sex din perspectiva respectării principiului egalităţii şi nediscriminării reflectă, încă odată, conflictul dintre puterea judecătorească şi Curtea Constituţională. Puterea judecătorească, aplicând în mod direct jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene constată, la nivelul instanţelor de fond, că vârsta de pensionare diferită pe criteriul de sex constituie o formă de discriminare. Instanţele de recurs au procedat la desfiinţarea acestor hotărâri, motivând prin deciziile Curţii Constituţionale, prin care s-a constatat constituţionalitatea prevederilor legale care stipulează vârste de pensionare diferită pe criteriul de sex, în contradicţie cu legislaţia UE şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Apreciem că în acest caz se impune o schimbare de optică a Curţii Constituţionale iar instanţele de judecată au obligaţia să aplice în mod direct jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, chiar dacă în Legea 24/2012 privind modificarea Legii 303/2004 şi a Legii 317/2004 (art. I, pct. 3) nu apare în mod expres ca abatere disciplinară situaţia nerespectării de către magistraţi a hotărârilor şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Vârsta diferită de pensionare pe criteriul de sex, în măsura în care este un motiv de concediere a femeii, constituie o discriminare.

Cuvinte cheie: vârstă de pensionare, discriminare, instanțe, Curtea Constituțională, Curtea de Justiție of Uniunii Europene

George Eduard Roghină, Pilot Judgments of the European Court of Human Rights – effective indirect remedy for the breaching of fundamental human rights and liberties by states?

Abstract: By releasing pilot judegments, the European Court is helping – through general guidelines established in order to redress actual differends and remedy future structural disfunctionalities that are present in national judicial systems – specialized authorithies of the member states to envisage and undertake the best solutions for the realization of citizens’ rights and liberties.

State members are the ones who are deciding the effective measures considered as most efficient in fulfilling the objectives mentioned in the pilot judgment,  but the european court is the one who points out the general aspects that must be accomplished for the complete enforcement of the respective judgment.

Thus, the «Pilot Judgment» is itself appearing as an authentic effective indirect remedy for the violation of fundamental human rights and liberties by states.

Keywords: European Convention on Human Rights, European Court of Human Rights, pilot judgment, Rule 61, case Burdov v. Russia, individual and general measures.