NRDO

Valentin Constantin , Magna Carta şi legatul ei ambiguu

Rezumat: Articolul pleacă de la premisa că cea mai preţioasă moştenire a Magnei Carta este legată de garantarea drepturilor fundamentale. Iar ceea ce mi se pare important nu este, în primul rînd, ideea că drepturile trebuie garantate de judecători, ci faptul că această idee este singura validată de practica socială. Deşi, prin efectul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului garantarea drepturilor prin judecători pare general acceptată, aplicarea ideii indică o anumită ambiguitate. În România, de exemplu, sistemul judiciar pare să se îndepărteze de modelul validat în practică.

István Haller , Aplicarea Directivei 2000/43/EC de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Rezumat: Prezenta analiză compară interpretările date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Directivei Consiliului 2000/43/ CE privind implementarea principiului tratamentului egal între persoane indiferent de originea rasială sau etnică, și prevederile legii naționale. Sursa de documentare a fost baza de date a Uniunii Europene (www.curia.europa.eu) şi hotărârile Colegiului director al CNCD. Am subliniat importanţa preluării în practica internă a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care a stabilit că discriminarea nu este condiționată de atingerea unui anume drept – însă contrară jurisprudenţei CEDO. Am criticat şi faptul că, deşi practica Curţii de la Luxembourg arată că discriminarea rasială (etnică) este o formă gravă de discriminare, în practică CNCD aplică de multe ori doar sancțiuni simbolice – avertismente, în locul amenzilor.

Corina Popescu , La protection du droit de propriété concernant les immeubles confisqués durant le régime communiste à la lumière du principe de la séparation des pouvoirs - les mesures de réparation

Rezumat: Legea nr. 165/2013 trebuia să fie expresia executării obligațiilor impuse României de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârea în cauza pilot Maria Atanasiu și alții.

Totuși, Legea nr. 165/2013 conține mai multe dispoziții principale privind măsurile reparatorii și plata acestora, care reprezintă violări ale mai multor principii constituționale, precum separația puterilor, nediscriminarea, neretroactivitatea și stabilitatea raporturilor juridice civile.

Conform noii legislații, măsura restituirii în natură este posibilă numai pentru foștii proprietari și moștenitorii acestora, pentru persoanele care au dobândit prin cesiune drepturile acestora, numai măsura compensării prin puncte fiind posibilă.

De asemenea, despăgubirile sunt acum indirect limitate la valoarea bunului imobil, așa cum rezultă din grila folosită de notarii publici pentru tranzacțiile cu drepturi imobiliare, valoare care nu corespunde valorii de piață.

Deși plata despăgubirilor se va face în tranșe, nu există nicio prevedere privind actualizarea sumei cu rata inflației sau plata accesorie a dobânzilor. De asemenea, cuantumul despăgubirilor pentru alte persoane decât foștii proprietari sau moștenitorii acestora este limitată la prețul plătit pentru transferul drepturilor plus 15% din diferența până la valoarea imobilului.

Raluca Iustina Ionescu , Stigma în discursul public despre avort în România

Rezumat: Articolul face o radiografie a grupului de organizaţii de tip pro-vita din România. Am urmărit limitele teoretice pentru analiză prin trecerea în revistă a conceptelor relevante şi am prezentat principalele teorii privind stigma în materie de avort. Am stabilit cadrele legale şi ideologice în care se desfăşoară discursul public despre avort în România. Am identificat principalele organizaţii care fac parte din grupul pro-vita şi al celor mai proeminente manifestări în public ale lor pentru afirmarea agendei anti-avort. Am evaluat proeminenţa demersurilor lor şi le-am calificat din punct de vedere al ideologiei politice (fundamentalism religios). În final am realizat o analiză de text a comunicărilor publice făcute cu ocazia marşurilor pentru viaţă, coordonate de grupul organizaţiilor de tip pro-vita, în ultimii şase ani în România. Aplicând o schemă de codare în unsprezece puncte, am urmărit schema proceselor sociale de producere şi reproducere a stigmei propusă în literatura de specialitate.