NRDO

Cristian-Liviu Popescu, Despăgubiri pentru violarea drepturilor omului în România

Abstract: În România, drepturile omului sunt consacrate de Constituție, precum și de normele internaționale și europene aplicabile statului român. Raporturile între normele internaționale convenționale în materia drepturilor omului și normele interne sunt guvernate de principiile aplicabilității directe, superiorității și subsidiarității.   Prejudiciile cauzate de violarea drepturilor omului trebuie reparate, indiferent dacă autorul este un subiect de drept public sau de drept privat.  

În principiu, răspunderea este bazată pe vinovăție, luând forma intenției sau a culpei, se repară și prejudiciul material, și cel moral, iar reparația este integrală.

Reparația este patrimonială (în natură sau prin echivalent) ori morală. În general, drepturile omului sunt protejate - sub aspectul reparării prejudiciului - de puterea judecătorească, reprezentată de instanțele judecătorești.

Cuvinte cheie: drepturile omului, violare, prejudiciu, răspundere, reparație, drept internațional și european, drept național

Valentin Constantin, Jurisprudența Curții de la Strasbourg ca model de acțiune al unui regim internațional

Abstract: Articolul, care pleacă de la un caz al Curții europene a drepturilor omului, Hirsi Jarmaa et alii contra Italia din anul 2012, încearcă să demonstreze că baza juridică a unora dintre hotărîrile Curții depășește cadrul Convenției. Pentru a justifica hotărîrea, Curtea utilizează o serie de acte și documente internaționale care aparțin regimului internațional al drepturilor omului, diferit de regimul lor juridic. Iar ceea ce mi se pare important este faptul că, în practica Curții, utilizarea resurselor regimului internațional, alături de normele juridice regionale, este explicită.

Cuvinte cheie: jurisprudenţă, norme juridice regionale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hirsi Jarmaa et alii contra Italia

Agnos Herţeliu, Femeile. Statut şi percepţii în Biserica Ortodoxă Română şi în Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea

Abstract: Studiul face o analiză comparativă între statutul femeilor din Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea şi respectiv, cel din Biserica Ortodoxă Română. O pondere însemnată din cercetare este acordată rolului lui Ellen White la emanciparea femeilor adventiste în cadrul bisericii. Spre deosebire de cazul ales pentru comparaţie, în cadrul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea femeile sunt implicate în activitățile liturgice și administrative ale bisericii. Ele nu întâmpină nici o restricție, nici în ce priveşte închinarea, nici în afara acesteia. De-a lungul timpului, în cadrul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea a fost dezbătut şi subiectul hirotonirii femeilor. Cea mai recentă Conferință Generală a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, din 4 iulie 2015, a avut din nou pe agendă hirotonisirea femeilor. Doar un procent minoritar, de circa 44% dintre delegaţi, a votat pentru hirotonisire. Studiul punctează faptul că, pentru alte Biserici, nici măcar dezbaterea unei asemenea tematici nu este acceptabilă.

Cuvinte cheie: hirotonisirea femeilor, statutul femeilor, Ellen White, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, Biserica Ortodoxă Română