NRDO

Dezideriu Gergely, Jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului privind neîncălcarea Articolului 14 din Convenție, inclusiv cauzele împotriva României. Sinteze

Rezumat: Lucrarea oferă o perspectivă de ansamblu asupra cazurilor aduse în fața Curții Europene a Drepturilor Omului în care s-a stabilit neîncălcarea Articolului 14 din Convenția europeană. Pornind de la datele publicate de CEDO și pe baza cauzelor disponibile în baza de date HUDOC, am analizat, în plan comparativ, situaţia plângerilor adresate CEDO, cu accent pe cele privind discriminarea, care intră sub incidența Articolului 14 din Convenţie și a Protocolului 12.

Am elaborat grafice care oferă un tablou al jurisprudenței Curții Europene din ultimii ani și am sintetizat cazuistica despre care s-a decis că nu există o încălcare a Articolului 14 din Convenție, inclusiv cauzele care privesc România. În final, am prezentat sumarul hotărârilor Curții Europene a Drepturior Omului pronunțate în intervalul 2021-2020, hotărârile împotriva României și am comentat cele mai importante aspecte ale jurisprudenței pentru materia nediscriminării, din perspectiva Articolului 14 al Convenției.    

Cuvinte cheie: discriminare directă, discriminare indirectă, hărțuire, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudență, Articolul 14, Protocolul 12

Adrian Szelmenczi, Drepturile lingvistice ale minorității maghiare în instanțele românești

Rezumat: Am încercat să identific în ce măsură practica judiciară a instanțelor românești este în acord ori este contrară angajamentelor formale pe care și le-a asumat România în ceea ce privește (și) protecția drepturilor minorității maghiare, prin ratificarea Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale și a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.  Investigațiile au demonstrat că un punct de conflict între minoritatea maghiară și reprezentanții autorităților centrale, adus în fața instanțelor judiciare, îl reprezintă afișarea unor simboluri naționale pe domeniul public al statului. Am circumscris cazurile de afișare a unor denumiri tradiționale maghiare pe clădiri publice și de afișare a unor simboluri identitare regionale maghiare, cum ar fi steagul Ținutului Secuiesc. Cercetările pe care le-am întreprins au arătat că deciziile instanțelor au fost, într-o majoritate covârșitoare, în defavoarea minorității maghiare. Am arătat la fiecare caz că deciziile nefavorabile au încălcat prevederile celor două convenții ale Consiliului Europei destinate protecției identității minorităților naționale, la care România este parte.    

Cuvinte cheie: drepturi lingvistice, simboluri naționale, autorități judiciare, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare