NRDO

Corneliu-Liviu Popescu, Inutilitatea Ordonanței Curții Internaționale de Justiție din 16.03.2022 Ucraina c. Federația Rusă (Convenția privind genocidul)

Rezumat: Forța juridică a ordonanței Curții Internaționale de Justiție prin care s-a cerut Rusiei, cu titlu de măsuri conservatorii, suspendarea operațiunilor militare este legată de obiectul litigiului, și anume pretinsul genocid comis de Ucraina și pe care Rusia pretinde că urmărește să îl facă să înceteze și să îl prevină. Întrucât Rusia utilizează, ca argument principal, și exercitarea dreptului la legitimă apărare, chestiune care nu face parte din obiectul cauzei și pentru care Curtea nu este competentă, Rusia poate continua operațiunile militare justificându-le juridic exclusiv pe dreptul la legitimă apărare, iar nu și pe prevenirea și stoparea genocidului, fără a-și încălca astfel obligația de a respecta ordonanța Curții. În mod cert, interzicerea agresiunii, a recurgerii la forță în relațiile internaționale va continua să fie încălcată, așa cum a constatat Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite.    

Cuvinte cheie: Convenția privind genocidul, Curtea Internațională de Justiție, Măsuri conservatorii, Ordonanță.

Liviu Andreescu, Schimbarea la față a libertății religioase în Statele Unite: pe marginea a două hotărâri recente ale Curții Supreme a SUA

Rezumat: Articolul analizează două hotărâri recente (Kennedy c. Bremerton School District și Carson c. Makin, ambele din vara lui 2022) ale Curții Supreme a Statelor Unite în privința posibilului impact asupra naturii libertății de religie în SUA și dincolo de granițele sale. Prima secțiune descrie două perspective idealizate asupra libertății religioase – ca nondiscriminare și ca protecție specială –, asociind-o pe ultima cu tradiția americană. Urmează un rezumat al tradiției respective, reflectată de teoria politică a Fondatorilor și de evoluția doctrinei constituționale în materie în secolul XX. Cele două secțiuni principale sunt dedicate cazurilor amintite: mai întâi, o prezentare relativ detaliată a cauzelor și a motivărilor; apoi, o analiză a contextului, a limitelor și a implicațiilor hotărârilor asupra înțelegerii libertății religioase în SUA. Secțiunea finală discută impactul posibil al schimbărilor din jurisprudența constituțională americană asupra libertății de religie în Europa, cu referire la două cauze decise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Cuvinte cheie: libertate de religie, nondiscriminare, protecție specială, Curtea Supremă a Statelor Unite, Cauza Kennedy c. Bremerton School District, Cauza Carson c. Makin

Dezideriu Gergely, Acces la justiție, căi de recurs și proceduri judiciare disponibile persoanelor care invocă încălcarea Directivei 2000/43/CE și Directivei 2000/78/CE: perspective, abordări și interpretări în contenciosul administrativ și constituțional

Rezumat: În acest material de cercetare ne-am propus să analizam în ce măsură sunt valide observațiile Comisiei Europene cu privire la impactul negativ asupra accesului la justiție al grupurilor afectate sau vulnerabile la discriminare în România, din perspectiva punerii în aplicare a Directivelor antidiscriminare. Ipoteza noastră pornește de la premiza că răspunsul trebuie identificat într-un cumul de factori care au legătură cu opțiunile legiuitorului în reglementarea jurisdicțiilor aplicabile în materia nediscriminării, dar și în legătură cu anumite consecinţe produse în fapt asupra acestor jurisdicții.

Am considerat că se impune, în primul rând, să analizăm dacă prevederile legale privind jurisdicțiile naţionale puse la dispoziţia victimelor discriminării în contextul transpunerii Directivelor sunt accesibile, precise și predictibile. În al doilea rând, dacă datele privind plângerile și acțiunile în justiție cu privire la discriminare intră în domeniul de aplicare al Directivelor anti-discriminare sau se situează în afara incidenței acestora și a obiectului analizei Comisiei Europene. În al treilea rând, daca este necesară o distincție relativă între victimele discriminării care s-au adresat justiţiei, fiind susceptibile a formula acțiuni judiciare sau cel puțin deținând informații, cunoştinţe și mijloace pentru un astfel de recurs și victimele discriminării care aparțin grupurilor vulnerabile sau marginalizate, la care face referire Comisia Europeană în raportul de evaluare al implementarii Directivelor.

Cuvinte cheie: Acces la justiție, căi de recurs, proceduri judiciare, Directiva 2000/43/CE, Directiva 2000/78/CE