NRDO

Raluca Bercea, Despre buna credinţă procesuală şi caracterul rezonabil al apărărilor Guvernului României în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului

Rezumat: Protecţia drepturilor fundamentale în România este problematică la mai multe nivele. În raport cu sistemul Convenţiei Europene şi al Curţii de la Strasbourg se dovedeşte, desigur, vital ca statul să depăşească pragul îndeplinirii unei obligaţii minimale de a pune în executare hotărârile pronunţate împotriva sa şi să îşi asume rolul de garant primar al efectivităţii drepturilor fundamentale care, în ceea ce-l priveşte, reprezintă o obligaţie decurgând din caracterul obiectiv al acestora. Or, coerentă cu acest imperativ este cerinţa, din nou minimală, ca prin vocea reprezentantul său în cadrul procedurii jurisdicţionale europene guvernul român să transmită, prin bună-credinţă procedurală şi printr-o conduită rezonabilă, că urmăreşte îndeplinirea aceluiaşi deziderat. Lucrarea analizează din această perspectivă apărările guvernului în câteva cauze care s-au aflat pe rolul Curţii de la Strasbourg. 

Cuvinte cheie:

Gabriel Andresecu, Cu privire la procedura de anonimizare a documentelor adoptată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii