NRDO

Valentin Constantin, Legitimitate, legalitate şi preeminenţa legii

Rezumat: Articolul discută un fenomen recent: utilizarea excesivă a termenului”legitimitate” în legea noastră constituţională. Termenul nu este folosit cu sensul său uzual, de legitimitate derivată dintr-ul act juridic. Sunt stabilite legitimităţi autonome, care derivă din ”atribute democratice” superioare pe care le posedă anumite instituţii ale statului, potrivit autorilor, atunci când intră în conflict în privinţa competenţelor cu alte instituţii. Autorul sugerează că o utilizare a conceptului de legitimitate de tip praeter legem sau contra legem în conflicte în privinţa competenţei între autorităţi ale statului contrazice principiul preeminenţei legii.

Cuvinte-cheie: legitimitate, legalitate, constituţie, Curtea Constituţională, Preşedintele României, infra legem, praeter legem 

Diana Botău, Standardul bunei guvernanţe şi mecanismul instituţionalizat al protecţiei împotriva discriminării

Rezumat: Studiul analizează activitatea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca principal instrument de protecţie împotriva discriminării, din perspectiva bunei guvernanţe. Studiul urmăreşte: justificarea instituţională a CNCD, oportunitatea şi legitimitatea creării sale, scopul său, eficienţa CNCD, designul său instituţional, autonomia sa funcţională şi bugetară, independenţa, responsabilitatea şi transparenţa sa, competenţele sale extinse, activitatea CNCD. Datele din Rapoartele anuale de activitate ale Consiliului arată o creştere graduală a eficienţei în privinţa numărului de petiţii, încrederea în instituţie şi proeminenţa sa.

Sunt identificate şi unele deficienţe: în implementarea directivelor europene privind non-discriminarea, în persistenţa anumitor comportamente şi atitudini discriminatorii, în special împotriva Roma, persoanelor pozitive HIV şi persoanelor LGBT, în persistenţa actelor antisemite, rasiste şi naţionaliste, în inegalitatea dintre bărbaţi şi femei, în neglijarea persoanelor cu dizabilităţi. Studiul afirmă că este necesar un efort colectiv pentru a crea o cultură a  non-discriminării.

Cuvinte-cheie: discriminare, bună guvernanţă, autonomie funcţională, autonomie bugetară, directiva europeană, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Măriuca Oana Constantin, Minori şi minorităţi. Religia şi tratamentul medical

Rezumat: Studiul urmăreşte refuzul tratamentului medical din motive religioase al părinţilor în numele copiilor lor minori, pornind de la un caz individual. Restricţiile interne ale unei minorităţi cultural-religioase intră în conflict cu o restricţie externă, superioară – de a nu viola un drept fundamental non-derogabil. Ipoteza că o clauză a excepţiei culturale operează în România a fost doar parţial confirmată. Legislaţia nu creează mecanisme pentru transformarea unor astfel de situaţii medicale şi morale în cazuri în faţa unui tribunal. Astfel, nu există o jurisprudenţă a refuzului tratamentului medical de către părinţi în numele copiilor lor minori aflaţi sub tutelă. Cazurile potenţiale dispar înainte de a ajunge în faţa curţii, fie pentru că părinţii sunt convinşi să accepte tratamentul medical, fie deoarece copilul moare şi cei responsabili nu sunt urmăriţi penal deşi există o legătură între moarte şi refuz. Autorităţile publice au dificultăţi în identificarea obiceiurilor culturale şi de aceea pot răspunde doar limitat. Doar un studiu cantitativ poate oferi o imagine globală a situaţiei din România, o imagine necesară ca bază a elaborării şi promovării unui proiect de lege care să adreseze problema obiceiurilor culturale cu consecinţe negative asupra integrităţii copiilor.

Cuvinte-cheie: minori, refuzul motivat religios al părinţilor, tratament medical, clauza excepţiei culturale, obiceiuri culturale