NRDO

Daniela-Anca Deteşeanu, La Cour Européenne des Droits de l’Homme en crise ? (I) - La procédure à la Cour Européenne des Droits de l’Homme, entre reforme et retour en arrière

Abstract: Articolul “La procédure à la Cour Européenne des Droits de l’Homme, entre reforme et retour en arrière”, prima parte a studiului intitulat “La Cour Européenne des Droits de l’Homme en crise ?”, își propune să surprindă modificările operate, de-a lungul timpului, asupra dispozițiilor Convenției europene a drepturilor omului și libertăților fundamentale, cu scopul de a eficientiza activitatea jurisdicțională a Curții Europene a Drepturilor Omului. În prezent, una dintre principalele probleme ale instanței de la Strasbourg rămâne numărul mare de cauze cu care este sesizată, iar reformele adoptate de-a lungul timpului nu au făcut decât să ofere soluții punctuale și limitate. Plecând de la primele încercări de ajustare a mecanismului jurisdicțional, din anii 1980 și ajungând în prezent, când sunt preconizate noi modificări, prin Protocoalele nr. 15 și 16, articolul oferă o imagine de ansamblu asupra acestor măsuri de reformare a sistemului prin modificarea textului tratatului, pentru ca cea de-a doua parte a studiului, care va fi publicată într-un număr următor, să se concentreze asupra acelor măsuri de îmbunătățire a activității Curții europene a drepturilor omului, adoptate de organele de la Strasbourg, dar care nu au presupus vreo schimbare a tratatului fondator a sistemului.  

Cuvinte cheie: European Convention on Human Rights, European Court of Human Rights, judicial activity, judicial mechanism, treaty’s provisions

Măriuca Oana Constantin, Tipare de aplicare a legii penale în jurisprudența din România conexă cutumei mariajelor timpurii

Rezumat: Acest studiu examinează relația dintre justiție și diversitate în România. Mai exact, analizează jurisprudența penală recentă derivată din tradiția mariajelor timpurii practicată de unele comunități de romi. Obiectivul acestei analize este să descopere tipare ale modului în care judecătorii se raportează la identitatea culturală atunci când o tradiție pare a fi relevantă în speță prima facie, dar în același timp încalcă drepturile copilului, autonomia personală și egalitatea de gen. Într-o abordare interdisciplinară, observ dacă verdictele sunt favorabile sau nu obiceiului și dacă aplică în mod direct sau implicit mecanismul clauzei culturale. Explorez jurisprudența din România conexă mariajelor timpurii, prin lentilele teoretice ale multiculturalismului liberal și ale feminismului liberal, urmărind care sunt consecințele aplicării clauzei culturale în această situație specifică și controversată. În concluzie, încerc să identific și să propun o soluție de lege ferenda, care să aibă potențialul de a sublinia care este ierarhia valorilor protejate atunci când există tensiune între lege, prezervarea identității culturale și drepturile celor mai vulnerabili membri ai comunităților tradiționale.

Cuvinte cheie: child marriage, criminal jurisprudence, roma communities, cultural identity, cultural defense, lege ferenda, vulnerable members

Emil Moise, Aplicarea Deciziei 669/2014  a Curţii Constituţionale: avatarurile înscrierii la ora de Religie (I)

Abstract: Această primă parte a articolului urmăreşte, pe un interval de câteva luni – noiembrie 2014 – martie 2015 –, atitudinile şi acţiunile determinate de adoptarea, de către a Curtea Constituţională, a Deciziei 669/2014. A fost documentat modul în care, pe de o parte, drepturile copiilor la egalitate în fața legii și la libertatea de gândire, de conștiință și de religie, în relație cu dreptul la educație, sunt negociate, în dauna interesului superior al acestora, de Biserica Ortodoxă Română și de organizațiile religioase fundamentaliste cu Ministerul Educației şi Cercetării. Au fost documentate eforturile organizațiilor neguvernamentale care militează pentru separarea dintre biserică și stat, ca principiu esențial în promovarea drepturilor copiilor în unitățile publice de învățământ. Confruntarea actorilor menționați, mult mai veche decât perioada acoperită de studiu, trasează traseul reglementărilor și al jurisprudenței instanțelor de judecată și al instanței de contencios constituțional în domeniul separării dintre stat și biserică, cu accent, în acest caz, pe educația religioasă în unitățile publice de învățământ.

Cuvinte cheie: Decizia 669/2014, educaţie religioasă, înscriere la ore, Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă, Biserica Ortodoxă Română, Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie