NRDO

Doru Trăilă. Discriminarea privind drepturile de moştenire în jurisprudenţa CEDO  

Rezumat: Drepturile de moştenire nu fac parte explicit dintre drepturile fundamentale reglementate expres prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, şi totuşi, prin militantism şi dinamism, Curtea a ajuns să recunoască şi protejeze anumite drepturi prin lărgirea interpretării dispoziţiilor privind drepturile expres consacrate prin Convenţie, considerând că aceste drepturi sunt de exemplu incluse în domeniul de aplicare al Articolului 8, care garantează dreptul la respectarea vieţii de familie sau Articolul 1 al Protocolului Adiţional 1 privind dreptul de proprietate. Plecând de aici, este evident că dreptul la nediscriminare prevăzut în Articolul 14 din Convenţie ar fi aplicabil atunci când anumite ingerinţe în drepturile consacrate expres nu sunt nici proporţionale şi nici justificate obiectiv şi rezonabil în raport la acest drept. Putem spune atunci că Articolul 14 face parte integrală din fiecare din articolele care consacrează drepturi şi libertăţi deoarece nu are o « existenţă independentă ».

Cuvinte cheie: drepturi de moştenire, moştenitor, copil, descendent, adulter, căsătorie, discriminare, orientare sexuală, religios, proporţionalitate, justificare obiectivă, justificare rezonabilă.

Cristian Nuică, Aspecte practice privind riscurile şi consecinţele iniţierii procedurii privind încălcarea dreptului comunitar. Cazul sancţionării pecuniare a României - "avertisment" pentru autorităţile naţionale

Rezumat: Acest articol prezintă, din punct de vedere practic, problema riscului asociat iniţierii procedurii privind încălcarea dreptului comunitar, limitat la domeniul nediscriminării, pornind de la un caz concret de sancţionare pecuniară a Romăniei, ca şi consecinţă juridică a iniţierii procedurii privind încălcarea dreptului comunitar. Prin referinţă la acest studiu de caz, vom analiza două situaţii care ar fi putut duce la iniţierea procedurii privind încălcarea dreptului comunitar împotriva Romăniei, cu consecinţele punitive necesare, în legătură cu nerespectarea obligaţiei de a transpune corect, complet şi prompt directivele care reglementează tema nediscriminării la nivelul Uniunii Europene. Concluziile privesc nevoia de a lua măsuri specifice, la nivelul autorităţilor naţionale şi de profil relevante, pentru a elimina riscul iniţierii procedurii privind încălcarea dreptului comunitar împotriva României, respective pentru a evita sancţiunile financiare ca cele care au rezultat din cazul analizat.

Cuvinte cheie: Cauza C-549/18, Comisia Europeană (Comisia) c. România; Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării; Curtea de Justiţie a Uniunii Europene; nediscriminarea

Gabriel Andreescu, Legea de prevenire și combatere a antițigănismului. Calea punitivă este calea superficială

Rezumat: Lucrarea analizează Legea nr. 2/2021 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului din perspectiva exigențelor mai generale ale democrației și politicilor publice. Am comentat argumentele inițiatorilor, pozițiile structurilor cu competențe în avizarea proiectului, am făcut referire la actele normative cu care legea se intersectează ori se suprapune și am adus în discuție multiplele fațete ale militantismului rom care explică apariția Legii nr. 2/2021. Un capitol a fost dedicat vulnerabilității comunităților de romi. În final am susținut necesitatea unei regândiri a sistemului de protecție a minorităților naționale din țară prin acordarea unei autonomii culturale minorităților. Această reconstrucție normativă ar reprezenta o componentă a strategiei de ameliorare a condiției romilor din România întrucât sistemul instituțional propriu ar întări rolul și responsabilitatea comunității în oglindă cu rolul și responsabilitatea imanente statului român. Teza lucrării este că instrumentelor punitive le sunt de preferat politici publice capabile să construiască condițiile emancipării populațiilor vulnerabile.

Cuvinte cheie: Legea nr. 2/2021, antițigănism, antisemitism, sistem normativ, vulnerabilitate, militantism, politici publice, protecția minorităților naționale