NRDO

Rezumate

Corneliu-Liviu Popescu, Les juridictions roumaines compétentes à solliciter des avis consultatifs à la Cour européenne des Droit de l’Homme

Rezumat: Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională, în calitate de cele două curți supreme din România, sunt cele mai înalte jurisdicții naționale și ele sunt incluse în declarația adresată de România Secretarului general al Consiliului Europei la momentul semnării Protocolului nr. 16 la Convenția europeană a drepturilor omului și în lista prevăzută de legea de ratificare a acestui tratat, deci ele sunt competente să adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului cereri de avize consultative. Dimpotrivă, curțile de apel nu au o asemenea competență, în ciuda faptului că au fost incluse în declarația depusă cu ocazia semnării Protocolului nr. 16 și chiar dacă o a doua declarație, care le elimină, cerută de legea de ratificare, nu a fost niciodată depusă, întrucât ele nu îndeplinesc condiția convențională de a fi cele mai înalte jurisdicții măcar în anumite materii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului având competența să verifice respectarea acestei condiții și să declare, dacă este cazul, inadmisibilă o cerere de aviz consultativ provenind de la o curte de apel.

Cuvinte cheie: Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Aviz consultativ. Cele mai înalte jurisdicții naționale. Declarație adresată Secretarului general al Consiliului Europei.

Cristi Danileț, Sistemul judecătoresc în Moldova: constatări și propuneri

Rezumat: Justiția din Republica Moldova reflectă atât similitudini, cât și diferențe notabile față de cea din România, influențate de vecinătatea geografică și culturală. Sistemul judiciar moldovenesc a trecut prin multiple crize și reforme în ultimele decenii: tranziția post-sovietică, acuzații de politizare și corupție, scandaluri majore precum „Jaful secolului” și încercări de aliniere la standardele europene. În ultimii ani, reformele accelerate, cum ar fi modificarea codurilor și procedurile de vetting, au urmărit creșterea eficienței și transparenței sistemului, dar mai ales a integrității judecătorilor și procurorilor. Totuși, provocările rămân: durata procedurilor judiciare, rate scăzute de soluționare a cauzelor și influența politică asupra sistemului de justiție. Progresele recente, sprijinite de presiuni europene, indică o direcție pozitivă, cu inițiative privind digitalizarea, formarea continuă a judecătorilor și lupta împotriva corupției. Aceste eforturi sunt esențiale pentru consolidarea statului de drept și încrederea publicului în sistemul judiciar.

Cuvinte cheie: judecători, procurori, standarde europene, statul de drept, corupție, vetting, Consiliul Superior al Magistraturii, Republica Moldova.

Liliana (Ene) Ciachîru, Preocuparea eugeniștilor români din perioada interbelică pentru igiena socială, eugenie și biopolitică: analiza terminologică a periodicelor Buletin Eugenic și Biopolitic și Revista de Igienă Socială

Rezumat:  Am făcut o analiză terminologică a publicațiilor Buletin eugenic și biopolitic și Revista de igienă socială care au promovat ideologia eugeniei în perioada interbelică. Am obținut clasificarea termenilor eugenie, igienă socială, rasă, țigani, evrei,sterilizare și biopolitică prin metodele de grupare aglomerativă ierarhică: Metoda Minkowski și diferența Bray-Curtis. Numărul optim de clustere a fost determinat folosind indicele mediu Silhouette. Clusterele au surprins relațiile dintre termenii și conceptele sociale și biologice care au hrănit ideologiile rasiale și eugenice din perioada 1927-1947. 

Am arătat că termenul cel mai frecvent menționat în revista Buletin eugenic și biopolitic a fost cel de „rasă” și am interpretat rezultatul ca reflectând influența ideologiilor rasiale și eugenice din perioada interbelică și din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Am pus în evidență referirile repetate la sintagma „igienă socială” din Revista de igienă socială, probă a centralității preocupărilor pentru sănătatea publică în perioada 1931-1944. Clusterul 1 pune în evidență intersecția dintre rasă, igienă socială și eugenie, iar clusterul 2, importanța igienei sociale, devenită în perioada interbelică o categorie distinctă de politică publică.

Cuvinte cheie: romi, eugenie, rasă, sterilizare, biopolitică, cluster, perioada interbelică, revista Buletin eugenic și biopolitic, Revista de igienă socială.

Delia Grigore, Romii din România – o identitate stigmatizată istoric

Rezumat: Utilizând bibliografia de specialitate despre istoria romilor din România, cercetările de teren anterioare și actuale și culegerile de folclor românesc despre romi și de folclor rom pe tema identității rome marcate de rasism, articolul își propune identificarea cauzelor și manifestărilor stigmatizării identității etnice rome și ale internalizării acestui stigmat.

Rezultatele cercetării au condus la afirmația că istoria a influenţat fundamental structurarea imaginii de sine a romilor, așadar identitatea etnică romă contemporană, ceea ce se regăsește atât în folclorul românesc despre romi, cât și în folclorul rom despre identitate și rasism.

Concluziile articolului includ recomandarea privind resposabilizarea politicilor publice culturale și educaționale prin adoptarea de măsuri reparatorii în vederea destigmatizării și reconstrucției identității etnice rome contemporane în spiritul dreptului rectificativ și al justiției tranziționale.

Cuvinte cheie: rom, țigan, etnonim, exonim, rasism, stigmat, stimă de sine, identitate etnică, mental colectiv, folclor, justiție tranzițională.

Gabriel Andreescu, Observații la studiul Deliiei Grigore, „Romii din România – o identitate stigmatizată istoric”

Rezumat: Articolul este construit precum un dialog cu lucrarea Deliei Grigore, „Romii din România – o identitate stigmatizată istoric”. Am deschis analiza cu o scurtă trecere în revistă a liderilor istorici ai mișcării civice care s-au dedicat în anii 1990 și la începutul anilor 2000 modernizării proiectului identitar rom. Am adus în discuție, critic, câteva teze cu miză ale cercetătoarei, printre altele: limitarea mult timp a studiilor despre romi la apectele etnografice, ignorarea până târziu a istoriei romilor de către specialiști, deformarea aproape totală a adevărului istoric, ca forme de rasism de excludere a romilor; necesitatea ca cercetările despre romi să fie atașate organic de identitatea romani, condiție a constituirii unei baze teroretice și de folos pentru progresul domeniului; argumentul că scrierea corectă a cuvântului „rom” este cu dublu r, pentru a sublinia pronunţia nazalizată a termenului; considerarea politicilor de integrare socială a romilor drept „etnocid cultural”; ignorarea romilor în Tratatul privind minoritățile semnat de statul român în anul 1919; diluarea unor drame individuale și comunitare prin formularea „niciodată dovedita ucidere a unei femei italience [la Roma] de către un cetățean român [Romulus Mailat] presupus etnic rom; persistența, în memoria colectivă ancestrală romă, a stării de sclav; romantizarea temelor identitare, în locul tratării lor în termenii psihologiei sociale și a folosirii metodelor de cercetare specifice acesteia.

Cuvinte cheie: rom, scholaractivism. scholarship, abordare emică, abordare etică, Black Lives Matter, Nicolae Gheorghe, Vasile Burtea, Delia Grigore.